Mă văd dator a continua mica serie de articole care au în prim plan papila gustativă, fiindcă pe plan global se tot întâmplă evenimente ce pot fi simțite cel mai bine prin intermediul acestui minunat receptor care când se defectează face pușchea.
Astăzi este despre limbi regale, limbi consoarte, moștenitoare de tron sau scoase și arătate familiei la plecarea peste ocean.
Este o tradiție de secole ca supușii monarhiei britanice să primească, în zi de încoronare, anumite feluri de mâncare. Probabil că în perioada medievală era un mod de a cumpăra, prin stomac, adorația poporului adunat să vadă strălucirea momentului. În timp, meniul a ajuns să aibă conotații simbolice și politice, felurile de mâncare relevând influența coroanei asupra imperiului. De exemplu, simplul fapt că unele rețete conțineau curry aducea aminte că însuși zeul Șiva dădea supus și vesel din cele patru mânuțe la vederea vreunui trimis al tronului britanic.
De zile bune se vehiculează că încoronarea lui Charles vine la pachet cu o tartă sărată numită quiche, preparat culinar franțuzesc cu origine germană care simbolizează relațiile diplomatice actualmente bune între trei mari popoare care în istorie s-au ciomăgit în diverse combinări de trei luate câte două. Din multitudinea de rețete de quiche a fost aleasă, deloc la întâmplare, cea cu spanac, fasole boabe și tarhon. Acest amestec de ingrediente simbolizează, în mod evident, supremația mondială a flotei britanice. Spanacul ne dă de înțeles că Charles este puternic și temerar pe ape precum Popeye Marinarul, iar boabele de fasole sunt miniaturizări ale ghiulelelor tunurilor de pe corăbiile englezești care au cucerit lumea. Tarhonul este pentru gust.
Dincolo de ușile închise ale palatului Buckingham va avea loc și marea cină regală cu familia și prietenii. Se pare că se vor servi preparate fine, tot franțuzești. Eu cred că de fapt va fi o cină care simbolizează dragostea lui Charles față de România, fățiș exprimată în istoria recentă prin desele sale vizite în satul Viscri. Felul principal va fi les funérailles du cochon, servit cu mămăliguță și usturoi. Dintre aperitive nu vor lipsi la croûte du cochon, frecat cu sare și servit crud, boudin noir du Mangalitza, precum și tamburine du cochon en membrane naturelle, tăiată degețele și servită cu moutarde de Tecuci.
Cina regală se va încheia cu somptuosul desert papaparrains aux crème fraîche et confiture de myrtilles, atât de mult îndrăgit de Charles, mai ales că a cules afinele cu mâna lui, apoi doamna Camilla i le-a pus la congelator.
Un comentariu
Stilul rubricii e foarte proaspăt, amintește mult de Jan Cornelius și de faptul că “umorul este în ochiul celui care privește”. Pe când un articol în versuri?