Cenzura lui Rabbi Jacob
Este una dintre cele mai populare comedii din filmografia lui Louis de Funès, dar nu a fost cruțată de polemici. Iar astăzi, regizoarea Danièle Thompson, fiica regizorului Gérard Oury, care lucra de mult la o continuare numită Rabbi Jacqueline, recunoaște că acest film probabil nu va fi realizat niciodată. Lansat în 1973, Aventurile lui Rabbi Iacob a avut un uriaș succes, dar a provocat și scandaluri. În film, Louis de Funès, în rolul unui industriaș francez antisemit, ajunge să se deghizeze în rabin pentru a-i salva viața lui Slimane, un revoluționar arab, celebrând în cele din urmă prietenia dintre arabi, evrei și restul lumii. Filmul nu putea să pice mai rău, în 1973, în plin război de Iom Kipur. Prin urmare, în ciuda succesului de public, scenariul este cenzurat, regizorul se ceartă cu producătorii, la New York filmările sunt perturbate de protestele evreilor orto-docși, o anume Danielle Cravenne, pentru a anula premiera filmului, deturnează avionul Paris-Nisa și sfârșește sub gloanțele trupelor de intervenție. Dar și după 50 de ani, subiectul acestui film umoristic și plin de bune intenții rămâne delicat. „Nici astăzi, se pare, nu avem libertatea de a aborda acest subiect“, spune Danièle Thompson. „E păcat, fiindcă umorul trebuie să se exprime oriunde și oricum. Trebuie avut grijă să nu rănim anumite sensibilități, e drept, dar există și astăzi o formă de cenzură.“
Insultă pentru exorciști
Filmul Exorcistul papei are un succes moderat la public și critici, dar, de așteptat, nu e și pe placul preoților catolici, care nu au fost încântați de felul în care a fost adusă pe ecrane această poveste așa-zis bazată pe memoriile fostului exorcist-șef al Vaticanului, părintele Gabriele Amorth. Mai mult, Asociația Internațională a Exorciștilor, cofondată și de regretatul Amorth, într-un comunicat oficial condamnă că în film „totul este exagerat“, iar produsul final „distorsionează și falsifică experiențele reale ale exorciștilor“, „o jignire la adresa suferinței celor care cad pradă acțiunii demonilor“. „Filmul instalează credința că exorcismul este un fenomen anormal, monstruos și înfricoșător, al cărui unic protagonist este diavolul. Este exact opusul viziunii Bisericii Catolice.“ De asemenea, filmului i se reproșează potretului departe de realitate făcut părintelui Amorth și ideile de tip Codul lui Da Vinci.
Nostalgiile lui Arnold
În cele din urmă, Arnold Schwarzenegger a ajuns la concluzia că a terminat-o definitiv cu franciza Terminator, admițând (ceea ce fanii știau de multă vreme) că ultimele două filme din serie, Genisys și Dark Fate, „nu au fost chiar atât de bine scrise“. În același interviu pentru „The Hollywood Reporter“, Arnold și-a exprimat speranța că va relua personajul care l-a propulsat în lumea filmului, Conan barbarul, într-un nou film. Despre un al treilea film din această serie se vorbește de multă vreme, „de peste 10 ani“, spune Arnold, care confirmă faptul că, în ciuda zvonurilor, Netflix nu intenționează să realizeze un serial dedicat acestui personaj. „Problema e că drepturile îi aparțin lui Fredrik Malmberg. Sunt multe scenarii scrise pentru acest film, există regizori care ar vrea să îl facă. Dar până când Malmberg nu vinde drepturile, nu se poate face nimic“, spune actorul.
Timpul și povestitorul
„Aș vrea să îmi iau o pauză de opt săptămâni și să fac un film“, spune Martin Scorsese într-un interviu pentru „Deadline“. „Mai sunt atât de multe povești pe care vreau să le spun, dar nu mai e vreme. Acum sunt bătrân. Văd lucruri, citesc lucruri. Kurosawa spunea că abia la 83 de ani începea să vadă ce putea fi cu adevărat cinemaul și că, la vârsta lui, e prea târziu. Acum înțeleg și eu ce voia să spună“, declară Scorsese. La 80 de ani, celebrul regizor își prezintă acum ultimul film realizat, Killers of the Flower Moon.
Transparență spaniolă
În Spania, scriitorii și ilustratorii au semnat un acord cu reprezentanții editurilor prin care pot consulta cifrele vânzărilor direct, fără a le mai cere editorilor, pentru a se asigura astfel că drepturile lor financiare corespund realmente cu numărul cărților vândute. Autorii se așteaptă acum la surprize în ambele sensuri, crede Manuel Rico, președintele asociației autorilor, ACE: „Cei care nu cred în cifrele date de editori pot descoperi fie că aceștia au dreptate, fie că s-au vândut, de fapt, mai multe cărți decât au fost plătite“.
Muza damnată
A încetat din viață, la vârsta de 78 de ani, actorul Helmut Berger, unul dintre cele mai cunoscute staruri ale cinemaului european de la finalul anilor ’60 și începutul anilor ’70. Recunoscut ca „sex-simbol și pop icon“ (primul bărbat care a apărut pe coperta revistei „Vogue“) în această perioadă, Berger este apreciat mai ales pentru filmele realizate împreună cu regizorul Luchino Visconti, cel care l-a descoperit și al cărui amant și muză a fost, colaborând la filme foarte apreciate precum The Damned, Ludwig sau Conversation Piece. Moartea lui Visconti, în 1976, a însemnat însă pentru Berger începutul unei lungi „coborâri în infern“. „Am trăit trei vieți în patru limbi“, obișnuia să spună actorul.