Sub această egidă, a Bibliotecii Polirom, au apărut peste 1.600 de cărți în cele două decenii și jumătate de când a fost inițiată această colecție de Editura Polirom. Iar ele vor fi însoțite de titlurile viitoare, dintre care multe deja în pregătire. Este o realizare cu adevărat într-un spațiu editorial precum cel românesc, în care nu prididim a ne plânge de apetența scăzută pentru cultură.
Biblioteca Polirom cuprinde titluri din literatura universală, funcționând ca un pandant pentru alte colecții, precum Ego. Proză sau Fiction Ltd., în care sunt publicați numai autori români.
Redăm mai jos o parte din cele spuse de cei care de-a lungul timpului s-au perindat la îndrumarea acestei colecții. Este vorba despre Denisa Comănescu, Bogdan-Alexandru Stănescu și Dan Croitoru, într-un material realizat de Radio România Cultural.
Dan Croitoru, coordonator al colecției Biblioteca Polirom și director editorial Polirom
Arată ca o mare colecție de literatură universală. Colecția este împărțită în momentul de față în două serii, Esențial și Actual. A început colecția în 1998 cu clasici ai literaturii universale, de la Dostoievski la Flaubert sau Balzac, continuând cu mari scriitori ai secolelor XX și XXI, dintre care unora le-au fost dedicate serii de autor, precum Albert Camus, Ernest Hemingway, José Saramago, John Steinbeck, Jorge Luis Borges, Samuel Beckett, Philip Roth, Gunther Grass, John Fowles, Vladimir Nabokov, Henry Miller, Salman Rushdie, Haruki Murakami, Orhan Pamuk, Amin Maalouf sau David Lodge.
Colecția Biblioteca Polirom a căpătat din 2001 direcția pe care o are astăzi odată cu venirea la cârma acestei colecții a doamnei Denisa Comănescu, care a coordonat-o între 2001 și 2005.
Colecția a fost apoi dezvoltată, a luat amploarea pe care o cunoaștem astăzi în cei 14 ani în care s-a ocupat de ea domnul Bogdan-Alexandru Stănescu.
Încercăm să ținem ștacheta sus, standardele sunt foarte înalte. Oricine vede portofoliul Bibliotecii Polirom își dă seama de misiunea noastră extrem de dificilă de a păstra la același nivel colecția. Nu este vorba de numărul de titluri, ci de prestigiul extraordinar pe care îl dau cărțile acestor autori. La fel de greu este să menții interesul cititorilor de astăzi pentru scriitorii aflați deja în portofoliul editurii, în condițiile unei piețe de carte pe care o cunoașteți: cea mai mică din Uniunea Europeană, din păcate, în care tirajul mediu al unei cărți scrise de un autor străin este de 2.000-2.500 de exemplare, deci extrem de puțin, ceea ce face extrem de dificilă supraviețuirea, în condițiile ultimilor ani. Abia ce întreg sectorul editorial își trăsese un pic sufletul după criza din 2010, au venit anii tragici ai pandemiei de coronavirus, în care librăriile s-au închis de pe o zi pe alta, a trebuit să fie deschise printr-o ordonanță militară în urma apelurilor repetate ale Asociației Editorilor din România și ale editurilor și librăriilor, care își vedeau periclitate existența. După pandemie au venit războiul la fel de tragic din Ucraina, creșterea prețurilor hârtiei cu 70%, chiar și 100% și în anumite cazuri dublarea cheltuielilor de trai, a facturilor la energie. Prețurile au explodat în consecință, făcând din acest sector al industriei de carte, deja extrem de vulnerabil, unul care în clipa de față se luptă pentru supraviețuire. Încercăm să rămânem acolo, să oferim în continuare cititorilor noștri cărți din varii spații lingvistice, dintr-o geografie literară cât mai vastă, cele mai noi apariții, autori dintre cei mai prestigioși, premiați în străinătate și sper că vom reuși să aducem sub ochii cititorilor noștri autori de valoare, cu care Biblioteca Polirom i-a obișnuit.
Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction
La 1 iulie 2001 am ajuns la Polirom, la chemarea lui Silviu Lupescu, într-un moment în care marea editură de stat Univers se închidea. La Polirom am venit cu arme și bagaje, am venit cu cei mai buni colaboratori ai mei, care și ei rămăseseră pe drumuri. E vorba de Dan Croitoru, care în momentul de față este directorul editorial al editurii, Iustina Croitoru, care în momentul de față coordonează splendida colecție Humanitas Junior de la Editura Humanitas. Biblioteca Polirom începuse anemic, amestecând titluri românești cu titluri străine, nu avea o marcă pe piață, nu se impusese ca atare. Și atunci am croit o colecție centrată exclusiv pe literatură străină, o colecție cu accent atât pe contemporani și moderni, cât și pe clasici, în cadrul căreia am încercat ca autorii publicați să fie prezenți cu majoritatea titlurilor lor. Am făcut destul de ușor colecția, pentru că foarte mulți autori contemporani și moderni nu fuseseră traduși – sau modernii fuseseră traduși parțial. Nu aveam mare concurență pe piață în acel moment, iar apoi aveam un backlist de titluri de la Univers, care rămăsese în suspensie. Așa că nu mi-a fost greu să croiesc noua colecție, am mers nu numai pe ficțiune, ci și pe memorii, jurnale, am mers și pe poezie. Dacă în colecție la început am publicat Jurnalul lui Dostoievski, pe urmă am publicat, spre exemplu, Fără speranță, memoriile Nadejdei Mandelștam, urmate de Speranță abandonată, două cărți extraordinare, pe care ulterior Poliromul le-a publicat într-un singur volum – și bine a făcut. M-am bucurat foarte tare că am putut să fac cât am fost la Polirom seria de opere Borges, care s-a continuat și ea. Și la fel colecția de opere Maigret. Am publicat aproape 400 de titluri. A fost un ritm infernal! Publicam cel puțin două titluri pe săptămână, poate și din cauza acestui lucru în a doua parte a anului 2005 mă simțeam foarte obosită și voiam să schimb.
A fost o perioadă în care m-am disciplinat foarte tare și asta datorită lui Silviu Lupescu. Aveam libertate, ceea ce era foarte important pentru mine, pentru că nu aș putea lucra altfel, ăsta e absolut punctul esențial pentru mine, și în același timp cel cu care discutam și cu care puteam ajunge la concluzia de a cumpăra un copyright sau nu, de a ne extinde, era direct Silviu Lupescu.
Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonator al colecției Anansi World Fiction, Editura Pandora M
Bineînțeles că nu a fost ușor, nu avea cum să fie ușor pentru un tânăr de 25-26 de ani, să se trezească în pantofii plini de experiență ai doamnei Denisa Comănescu. Poate nu din primul an, dar prin al 14-lea an cred că deja prinsesem meseria. Totul a fost greu inițial, ca orice meserie, cere experiență în primul rând și multă răbdare, iar la 26 de ani eu nu aveam nici una, nici alta. Am făcut foarte multe greșeli, am pierdut titluri, am pierdut autori, dar cred că ambiția și orgoliul m-au făcut să încerc să recuperez pe parcurs. Am căutat să aduc cartea acolo unde merită, sub lumina reflectoarelor, mai puțin produsul editorial, cât cartea în sine. Adică un produs editorial care să se depășească pe sine, însemnând redactare bună, corectură făcută așa cum trebuie, traduceri din ce în ce mai bune și, bineînțeles, autori mari, autori care, pe cât posibil, să se suprapună și cu gustul meu. Ce îmi vine acum în minte – și poate e nedrept față de alți autori – sunt cei cărora le-am dedicat serii de autor. Nu pot să nu spun de seria de autor Vladimir Nabokov, care a fost o lovitură la vremea ei. Nu pot să nu spun seria de autor Ernest Hemingway sau Orhan Pamuk și, ca să închei cu ultima captură, seria de autor Albert Camus.
Mă uit la cei 14 ani petrecuți la Polirom cu multă mândrie și cu un fior de emoție, dat fiind că e vorba de 14 ani foarte importanți din viața mea și e vorba de un loc și o instituție unde eu m-am format de la bun început, unde am învățat meserie, pe care pot să o aplic acum în altă parte.
*
Vă oferim o selecție dintre ultimele titluri apărute în colecția Biblioteca Polirom, la 25 de ani de la momentul înființării sale
Amin Maalouf, Frații noștri neașteptați
– Amin Maalouf este autorul bestsellerelor Periplul lui Baldassare, Stânca lui Tanios (Prix Goncourt, 1993), Primul secol după Béatrice, Grădinile luminii, Leon Africanul, Scările Levantului și Samarkand.
– Traducere din limba franceză de Ana Antonescu
Construit ca o parabolă modernă, Frații noștri neașteptați (2021) urmărește declinul omenirii care se îndreaptă cu pași repezi spre dezastru și trage un semnal de alarmă în legătură cu situația politică actuală. Alec, un ilustrator de cincizeci și ceva de ani, și Ève, o romancieră pe care publicarea unei singure cărți a făcut-o pe cât de faimoasă, pe atât de controversată, sunt singurii locuitori ai insuliței Antioche din Oceanul Atlantic. Cei doi nu se prea întâlnesc până în ziua în care toate sistemele de comunicații se întrerup inexplicabil, iar ei sunt siliți să iasă din propriile singurătăți. Ce se ascunde în spatele acestei întreruperi stranii și totodată înfricoșătoare a transmisiilor radio, al penelor de curent, al lipsei semnalului telefoanelor și al conexiunii la internet? Oare planeta a fost lovită de un cataclism? Amenințarea războiului nuclear și a terorismului pe scară largă plutea deja în aer. Oare distrugerea a fost deja declanșată în vreun colț îndepărtat al planetei? Și atunci cum de cei doi și insula lor sunt încă întregi? Care e situația în arhipelagul vecin și în restul planetei? Încet-încet, Alec începe să dezlege misterul. Cu ajutorul vechiului său prieten, Moro, ajuns între timp unul dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui SUA, el pune cap la cap desfășurarea exactă a evenimentelor și își dă seama că, deși planeta a evitat dezastrul, a făcut-o într-un fel atât de ciudat și de neprevăzut, încât cursul istoriei nu va mai fi niciodată același. Fiindcă salvarea planetei se datorează unei frății misterioase, care se revendică de la filosoful grec Empedocle și care, ducând o existență retrasă, dar bazată pe cele mai sănătoase principii, a dezvoltat puteri uluitoare.
Erich Maria Remarque, Inamicul
– Autorul bestsellerului Pe frontul de vest nimic nou
– Traducere din limba germană de Alexandra Nicolaescu
Inamicul cuprinde zece povestiri despre Primul Război Mondial văzut prin prisma destinelor unor soldați în timpul și după marea conflagrație, oameni care au scăpat din iadul tranșeelor și care trebuie să se descurce, traumatizați, în normalitatea cotidiană postbelică. După succesul său internațional cu romanul Pe frontul de vest nimic nou, Remarque a scris o parte a acestor povestiri pentru revista americană „Collier’s Weekly“. Publicate în Statele Unite ale Americii în 1930-1931, acestea au apărut doar postum în limba germană, șaizeci de ani mai târziu.
Susan Abulhawa, În fața lumii lipsite de iubire
– Palestine Book Award 2020
Arab American Book Award 2021
– Autoarea bestsellerului Dimineți în Jenin
– Traducere din limba engleză de Mihaela Negrilă
Nahr este o tânără refugiată palestiniană, care luptă să-i asigure o viață mai bună familiei sale, în timp ce încearcă să-și găsească un loc al ei într-o zonă a lumii devastată de războaie. Aflată într-o închisoare israeliană, își petrece zilele reflectând la evenimentele în urma cărora a ajuns acolo. Născută în anii ’70 în Kuweit, a visat dintotdeauna să se îndrăgostească, să aibă copii și poate chiar să-și deschidă propriul salon de înfrumusețare. Însă toate aceste dorințe sunt spulberate rând pe rând de oameni cărora le acordase încredere, dar și de conflictele politico-militare ce răvășesc Orientul Mijlociu. În ciuda tuturor încercărilor, Nahr refuză să fie o victimă și luptă să-și împlinească visurile și să guste măcar din dulceața fericirii.
Bernhard Schlink, Nepoata
– Bestseller „Der Spiegel“
– Bernhard Schlink este autorul bestsellerului Cititorul.
– Traducere din limba germană și note de Mariana Bărbulescu
Nepoata este o carte despre trecutul celor două Germanii, de Est și de Vest, și despre prezentul Germaniei reunificate. Dar este în același timp și o carte despre trei femei din trei generații diferite și despre trei noi începuturi. Birgit a fugit în Berlinul de Vest împreună cu Kaspar, alegând dragostea și libertatea. Însă abia după moartea ei Kaspar descoperă prețul pe care ea a trebuit să-l plătească.
Pentru a-i scoate la iveală secretul, el pleacă în fosta Germanie de Est, întâlnindu-se cu cei la care Birgit a ținut și luând astfel cunoștință nemijlocit de persecuțiile îndurate de aceștia, dar și de îndârjirea lor. Căutările îl conduc într-o comunitate rurală de neonaziști și la o fată care ajunge să-l considere un fel de bunic și pe care el o vede ca pe-o nepoată. Lumile lor nu ar putea fi mai diferite, totuși Kaspar e hotărât să lupte pentru a o salva. Un roman deopotrivă meditativ și plin de speranță, care reia tema celei mai de succes dintre cărțile lui Schlink, Cititorul.
„Bernhard Schlink este unul dintre cele mai mari talente ale literaturii germane contemporane. Proza lui este clară, precisă și elegantă.“ („Frankfurter Neue Presse“)
„O poveste de dragoste impresionantă, dar în același timp una despre reparație și doliu.“ („Télérama“)
„Cine vrea să înțeleagă Germania contemporană va trebui să citească Nepoata.“ („Le Monde des livres“)
„Un roman extraordinar de captivant.“ („Süddeutsche Zeitung“)