Oameni importanți
Revista „Time“ a întocmit lista pe anul acesta a celor mai influente personalități mondiale, iar în categoria artiști apar mai multe nume foarte cunoscute din industria cărții. În primul rând, pe listă apare extrem de popularul scriitor britanic Neil Gaiman, creatorul Sandman și autorul atâtor alte cărți de succes, apare Colleen Hoover, autoare americană ce a vândut deja peste 20 de milioane de exemplare din opera sa, considerată „regina genului dark romance“, sau Judy Blume, altă scriitoare din SUA, specializată în cărți pentru publicul tânăr. Salman Rushdie a fost trecut la categoria „icons“, unde se regăsește alături de Tracie D. Hall, directoarea generală a organizației American Library Association.
Blockbuster TV
Cel de al cincilea și ultim sezon al seriei Stranger Things va fi aidoma unui enorm blockbuster de cinema, numai că va fi urmărit pe micul ecran, asigură realizatorul Shaw Levy. Deja în sezonul precedent două dintre episoade depășiseră durata de 90 de minute, iar episodul final a avut durata unui film de cinema, de 2 ore și 20 de minute. „Sigur, încă numim Stranger Things un serial TV, dar, din punct de vedere narativ, el va fi la fel de mare ca un film pe care îl vedeți în mod normal în sala de cinema“, spune Levy în „Total Film“. Filmările la sezonul 5 au fost suspendate din cauza grevei scenariștilor, așa că noul Stranger Things va avea probabil premiera abia în 2025.
Cultura frântă
Într-un interviu în „Time Magazine“, Martin Scorsese vorbește despre starea lui de spirit în lumea de azi, confruntat cu o industrie cinematografică aproape complet schimbată. „Ar trebui să existe o cultură cinematografică. Dar, în acest moment, totul este fragmentat și, dintr-un anume punct de vedere, frânt“, spune celebrul regizor, referindu-se la platformele de streaming și la noile obiceiuri de consum ale publicului. „Când eram copil, nu toată lumea aprecia comediile muzicale, nu toți iubeau westernurile sau filmele cu gangsteri sau filmele noir. Dar, pe vremea aceea, toată lumea mergea la cinema.“
Animale inexistente
Circul german Roncalli, care a scos complet din program dresura de animale sălbatice încă din 2018, a înlocuit aceste populare numere de divertisment cu un spectacol cu animale sălbatice prezentat sub forma unor holograme. „Este mult mai convenabil pentru Roncalli“, explică directorul Patrick Philadelphia, care spune că viața nomadă caracteristică acestei activități și problemele inerente acesteia intrau în conflict cu politica circului de a proteja animalele. Ideea unui spectacol 3D i-a fost dată de un duet între Justin Timberlake și o hologramă a regretatului Prince, dar punerea în practică a fost o adevărată provocare tehnologică.
Artă și detectivi
Un „detectiv de artă“ din Olanda, Arthur Brand, a reușit să regăsească Le jardin du presbytère de Nuenen au printemps (1884), un prețios tablou de Vincent van Gogh care a fost furat, pe 30 martie 2020, dintr-un muzeu, în timpul izolării dictate de pandemie. Valoarea tabloului este estimată la o sumă între trei și șase milioane de euro. Arthur Brand este supranumit „Indiana Jones al lumii artei“ fiindcă de-a lungul anilor a reușit să găsească mai multe opere dispărute.
Versuri fără muzică
O colecție de versuri scrise de reputatul Kazuo Ishiguro pentru interpreta americană de jazz Stacey Kent va fi publicată într-un volum ilustrat în martie, anul viitor. „De-a lungul vremii mi-am construit o reputație ca autor de povestiri, dar am început să scriu și versuri“, spune Ishiguro, care este laureat al premiilor Booker și Nobel. El a început să scrie texte pentru Stacey Kent încă de la albumul Breakfast on the Morning Tram (2007), nominalizat la premiul Grammy. Ishiguro spune că se gândise să devină textier în tinerețe, dar că, după cursurile universitare, a simțit că trebuie să aleagă între romane și muzică. „Mă vedeam ca un tip de muzician, dar am ajuns la un punct în care am decis că asta nu mă reprezintă, că sunt un om mai puțin făcut pentru lumina scenei. A fost un moment în care m-am simțit silit să revin cu picioarele pe pământ“, recunoaște scriitorul.
Ce mai citesc rușii
Conform unui material realizat de RIA Novosti, scriitorii ruși actuali au tendința de a se îndrepta spre literatura SF și fantasy, dar există o largă ofertă editorială și din alte genuri populare. „Țara noastră e bogată în autori de acest gen, care se vând bine și în străinătate. Cel mai popular acum este Viktor Pelevin“, spune Evgheni Kapiev, directorul holdingului Eskmo, care publică aproape 30 la sută dintre cărțile de pe piața rusă. În același timp, „nu lipsesc și autori moderni care scrie despre Rusia de azi, despre dragoste și relații umane, romane polițiste, adică genuri care nu includ elemente fantastice și vorbesc despre viața de zi cu zi“, asigură Evgheni Selivanov, reprezentant al grupului editorial Liters. Specialiștii spun că, în general, rușilor le place să scrie și că un număr mare de autori trimit o mulțime de manuscrise editorilor, dar că majoritatea dintre aceștia sunt „autori care se cred scriitori“ și că mulți doar vor să profite de o anumită modă, fără a fi dispuși să abordeze cu seriozitate literatura. „Unii autori moderni, nu toți, percep scrisul drept un sport, un sprint. Când el este, de fapt, un maraton care durează ani de zile“, spune Karpiev.
CRONICA NEAGRĂ
– Frédérique Hébrard (96 de ani). Romancieră franceză, regină a poveștilor de dragoste adaptate cu mare succes a televiziune, precum La Demoiselle d’Avignon (1971) sau Le Château des Oliviers (1993). Hébrard a fost recompensată în 1987 cu marele premiu pentru roman al Academiei Franceze pentru Le Harem.
– Buichi Terasawa (68 de ani). Mangaka japonez cunoscut mai ales pentru seria SF Cobra și pentru faptul că a fost unul dintre pionierii realizării de manga pe calculator. Cobra, transformat în serial de animație, a avut un uriaș succes în anii ’80, mai ales în Franța.