Mai mulți scriitori americani – printre care George R.R. Martin, autorul seriei Urzeala tronurilor, și autori de bestsellere precum John Grisham, Michael Connelly, Jonathan Franzen sau Jodi Picoult – au intentat un proces împotriva startup-ului californian OpenAI, pe care îl acuză că le-a folosit operele, încălcându-le drepturile de autor, pentru a crea ChatGPT.
În plângerea depusă marți, 19 septembrie, la un tribunal federal din New York, George R.R. Martin și alți autori acuză compania că a utilizat cărțile lor fără permisiune pentru a antrena modelul de limbaj care stă la baza lui ChatGPT, un software extrem de popular capabil să producă tot felul de texte la cerere. „La baza tuturor acestor algoritmi se află un furt sistematic la scară largă. În această manieră injustă și perversă, copierea deliberată a muncii reclamanților le transformă operele în motoarele distrugerii lor“, afirmă avocații scriitorilor. Modelele de limbaj, se afirmă în reclamație, „pun în pericol capacitatea autorilor de ficțiune de a-și câștiga existența, deoarece permit oricui să genereze automat și gratuit (sau la prețuri foarte mici) texte pentru care, altfel, ar trebui să plătească autorii“. „Scriitorii trebuie să decidă singuri dacă scrierile lor pot sau nu servi la antrenarea AI-urilor“, subliniază scriitorul Jonathan Franzen.
Printre reclamanții acestei acțiuni colective se numără Authors Guild (organizația care reprezintă autorii) și mai mulți scriitori de succes. Numeroase alte plângeri au fost depuse de artiști, organizații și dezvoltatori împotriva OpenAI și a competitorilor acestei firme.
Autorii susțin, de asemenea, că instrumentele de IA generative pot fi folosite pentru a produce conținuturi derivate, care imită stilul lor. Ghilda și autorii cer interzicerea utilizării cărților protejate de drepturile de autor pentru antrenarea modelelor de limbaj „fără autorizație directă“, precum și daune morale.
OpenAI nu a comentat încă situația. Compania, scrie AFP, a avut nevoie de volume mari de texte găsite online pentru a-și antrena modelul de limbaj, dar nu a spus niciodată exact ce site-uri și ce scrieri au fost utilizate. Propulsată printre giganții actualei revoluții AI datorită succesului ChatGPT, la sfârșitul anului trecut, OpenAI se confruntă deja cu procese similare, inclusiv o acțiune colectivă a inginerilor IT care atacă și Microsoft, principalul său investitor, și platforma GitHub. Nu e singurul proces care îi așteaptă pe cei de la OpenAI. În august au fost dați în judecată de alți scriitori, printre care Michael Chabon și David Henry Hwang, pentru încălcarea proprietății intelectuale. Tot în august, OpenAI a solicitat justiției să respingă reclamații făcute de către comedianta Sarah Silverman și scriitorul Paul Tremblay.
În ianuarie anul acesta, artiștii vizuali au depus plângere împotriva Stability AI, Midjourney și DeviantArt, inteligențe artificiale denumite „generative“, al căror software a fost antrenat folosind numeroase lucrări vizuale de pe internet pentru a produce noi imagini având ca punct de plecare o simplă descriere de text. La începutul lunii septembrie, Microsoft a anunțat că va oferi apărare juridică clienților săi implicați în procese pentru încălcarea drepturilor de autor privind conținutul generat cu ajutorul instrumentelor de IA generativă.
Specialiștii în domeniu au remarcat de mai multă vreme că explozia acestor Inteligențe Artificiale „creative“ a luat întreaga lume pe nepregătite și că este necesară stabilirea urgentă a unui cadrul legal pentru utilizarea lor.
Obiecțiile autorilor la adresa IA-urilor, notează „The Guardian“, a făcut ca Amazon.com, cel mai mare distribuitor de carte din SUA, să își schimbe politicile legate de cărțile în format electronic. Amazon cere acum autorilor care vor să își publice operele prin programul Kindle Direct să anunțe firma în avans dacă în carte este inclus material generat cu ajutorul unui IA. De asemenea, Amazon limitează autorii la autopublicarea a numai trei cărți pe zi prin Kindle Direct, într-un efort de a restricționa proliferarea textelor făcute cu mașini.
Aceeași preocupare pentru problemele legate de proliferarea AI sunt abordate și de partea cealaltă a Atlanticului. Recent, în Franța, cu ocazia festivalului Nantes Digital Week, a fost organizată o masă rotundă pe această temă la care au fost invitați și doi avocați din Nantes, specializați în drepturile de autor. Ei au discutat pe marginea unei propuse legislații care să reglementeze domeniul și a European AI Act, un set de reguli redactate de către Parlamentul European.
În Franța, încă din septembrie anul trecut, mai mulți deputați au propus un proiect de lege prin care vizează „să încadreze IA-ul în lea dreptului de autor“, fiindcă, spun politicienii, „în fața IA-urilor, un domeniu care avansează cu pași de uriaș, legislatorul trebuie să protejeze în mod imperativ autorii și artiștii, creatori sau interpreți, în baza unui principiu umanist, în acord juridic cu Codul proprietății intelectuale“.
„IA-urile sunt deja folosite pentru realizarea coperților de carte, în presă, pentru traduceri, pentru grafică, dublaj de filme… Este un adevărat pericol pentru un mare număr de slujbe. Mulți nu vor mai putea trăi de pe urma muncii lor“, spune avocata Carole Couson.
Conform proiectului de lege, o operă „generată de un sistem de inteligență artificială“ trebuie să menționeze în mod obligatoriu faptul că este „o operă generată de IA“ și să insereze numele autorului și al operelor care au stat la baza respectivei creații.
Couson se întreabă dacă nu cumva ar trebui ca acești autori să își dea înainte acordul ca operele lor să fie folosite, ca să fie remunerați a posteriori, cu toate probleme de control pe care o asemenea metodă le ridică.
„În fața revoluției IA trebuie să facem niște alegeri etice“, spune Carole Couson.
„Deocamdată, multe firme au ales să limiteze sau să renunțe efectiv la utilizarea IA, din motive etice sau din teamă de problematica juridică încă nerezolvată pe care o implică utilizarea inteligenței artificiale.“