Dacă excelentul serial Agatha Christie’s Poirot, cu David Suchet în rolul titular, urmărea cât mai fidel cărțile celebrei autoare britanice, Kenneth Branagh, readaptând unele romane pentru marele ecran, își asumă multe libertăți. Iar Bântuind prin Veneția, ultimul film dintre cele realizate de cunoscutul regizor și actor britanic (care și-a adjudecat și rolul celebrului detectiv), deși se bazează pe romanul Hallowe’en Party, este cât se poate de depărtat de atmosfera clasică cu care este obișnuită cea mai mare parte a publicului.
Cu toate acestea, publicului îi plac adaptările lui Branagh (a mai realizat Crima din Orient Express, în 2017, și Moarte pe Nil, anul trecut). Bântuind prin Veneția, lansat săptămâna trecută, a debutat cel mai bine la box-office dintre aceste trei filme de până acum.
Aceste rezultate îi fac pe moștenitorii Agathei Christie să fie mai doritori ca Branagh să continue această serie de „regenerări“ ale lui Poirot pe ecrane. Este un lucru pe care îl afirmă James Prichard, strănepotul Agathei Christie, cel care conduce fundația ce îngrijește opera scriitoarei, adică 66 de romane polițiste și 14 colecții de povestiri.
„Mi-ar plăcea să realizăm mai multe filme de genul acesta“, spune Prichard. „Cred că un film hollywoodian te aduce în fața unei audiențe la care, altfel, nu ai acces. Aceste filme au o amploare și o frumusețe fără egal. Dacă Bântuind prin Veneția va avea succes de casă, iar Ken și studiourile 20th Century vor dori să mai realizeze și alte filme, sunt convins că o să o facem. Mai sunt multe cărți ce pot fi readaptate, străbunica mea a scris 33 de romane cu Poirot. Avem mult material din care să alegem.“
Prichard este conștient că formula acesta de succes poate continua numai cu acordul lui Branagh, care este foarte ocupat și care are și alte proiecte în lucru. De aceea, totul va avansa „pas cu pas, film cu film“.
Eventualul succes al Bântuind prin Veneția confirmă din nou extraordinara influență pe care opera Agathei Christie o exercită asupra culturii populare, chiar și la aproape jumătate de secol de la decesul scriitoarei. Când a scris Misterioasa afacere de la Styles, în 1917, primul roman în care apare Hercule Poirot, probabil că autoarea nu și-a imaginat nici o clipă că acest personaj va fi atât de popular și un secol mai târziu. O longevitate excepțională, care reflectă și cariera scriitoarei. Fiindcă cele câteva zeci de romane și nuvele cu Poirot, publicate între 1920 și 1975, i-au conferit Agathei Christie un statut legendar. Ea rămâne cea mai citită autoare din toate timpurile, conform Guinness Book of World Records, cu peste două miliarde de volume vândute în întreaga lume.
Un succes care i-a permis să primească și titlul de Lady în 1971, când regina Elisabeta a II-a a ridicat-o la rangul de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic. Câțiva ani mai târziu, Agatha Christie își făcea chiar ultima apariție publică alături de suverana britanică, la premiera filmului Crima din Orient Express, regizat de Sidney Lumet.
Christie a fost tentată, pare-se, să scape de influența lui Poirot, încercând să scrie romane „clasice“ sub pseudonimul Mary Westmacott, dar a fost descoperită în cele din urmă de un critic american. „Căsătorită“ cu Poirot, autoarea s-a simțit uneori închistată în acest gen de romane, copleșită de greutatea faimei și sufocată de detectivul său incomod, spune revista „Premiere“. „Este un bătrân egoist și insuportabil“, afirma Christie la sfârșitul vieții despre personajul care i-a adus faima mondială.
S-a amuzat să dea unor opere mai târzii o meta-dimensiune, adăugând în paginile romanelor personajul Ariadne Olvier, un alter-ego ironic al scriitoarei: o autoare de romane polițiste cu un detectiv finlandez ca personaj principal (ale cărui aventuri nescrise vreodată au fost transformate recent în serial TV!). În Bântuind prin Veneția, Ariadne Olivier este interpretată de Tina Fey și îl tachinează pe Poirot spunându-i că ea este cea care l-a făcut celebru.
Dincolo de autoironie, cărțile Agathei Christie continuă să fie citite, sunt continuate chiar de alți autori, iar genul de poveste polițistă whodunit, pe care le reprezintă, continuă să fie deosebit de prizat atât pe micul, cât și pe marele ecran. „Agatha Christie are această abilitate care depășește epocile de a imagina situații, adesea periculoase sau criminale, care scot în evidență umanitatea personajelor. Suntem foarte sensibili la arhetipurile sale și la perspectiva sa extrem de nuanțată asupra comportamentului uman“, crede Kenneth Branagh.