Personajul interpretat de Maia Morgenstern este o femeie ce traieste doua vieti diferite, alaturi de doi barbati diferiti. „Sint doi nebuni frumosi, sint ai mei, sint ai ei. Este unul dintre rolurile foarte dragi mie”. Bazata pe un text de Pavel Kohout, cu o regie semnata de Felix Alexa si cu o scenografie realizata de Diana Ruxandra Ion, piesa propune o analiza sincera a „jocului vietii” in care nimic nu este asa cum pare. „Este un joc de-a risu-plinsu”, spune actrita, adaugind ca „dragostea pe care personajul ei o poarta celor doi barbati nu are o conotatie triviala, ci reprezinta doar o poveste, vesela, trista si uneori ridicola”.
Cu o actiune ce se petrece in timpul miscarii naziste, spectacolul pune accent mai mult pe relatia dintre cei trei protagonisti. „Razboiul nu este un ingredient, ci mai degraba o proiectie a perioadei respective”, potrivit Maiei Morgenstern. Este un pretext pentru sot de a-l tine „captiv” pe iubitul mamei fiicei sale, este motivul ideal pentru ca poetul indragostit sa petreaca 25 de ani in pivnita casei numai pentru a fi aproape de cea pe care o iubeste. Deznodamintul ii gaseste pe cei trei incercind sa contracareze efectele razbunarii si ale minciunilor, ea reluindu-si indatoririle de sotie si iubita grijulie, iar rivalii jucind o partida de sah. „Este vorba despre alegere si despre faptul ca poti duce la moarte pe cineva drag tie”, adauga Maia. La finalul spectacolului, se prezinta si singura solutie posibila: sa continui sa-i iubesti pe cei pentru care te-ai sacrificat o viata intreaga.
„Goldfaden” 2008
Festivalul i-a adus la Iasi pe membrii Companiei „Arkadi Zaides” din Israel, pe actorii Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti si trupele Beit Shalom Aleichem din Israel si Dante or Die din Marea Britanie. Au mai fost prezentate recitalul Lumea dintre ieri si azi al actritei Lya Konig si Recviem de Hanoch Levin, de la Teatrul Municipal „George Bacovia” din Bacau.
Evenimentul a mai propus intilniri cu Radu Gabrea, Leon Volovici si Ion Mitican, precum si un concert de muzica klezmer sustinut de Teodora Enache.
„Acest festival capata radacini aici. Cultura romaneasca are nevoie de o astfel de actiune, nu de un simplu eveniment care se bifeaza in agenda. Festivalul cistiga in prestigiu si avem de unde alege evenimente importante”, considera Maia Morgenstern.
Traditie
Festivalul International de Teatru „Avram Goldfaden” a ajuns la cea de-a cincea editie si a fost reluat dupa o pauza de doi ani.Aceasta a fost cauzata de schimbarea conducerii Nationalului iesean (festivalul este, in mare parte, creatia lui Ioan Holban, actualul director al Teatrului „Luceafarul” din Iasi), dar si de lucrarile de reabilitare a cladirii.
Scurta istorie
Primul teatru idis din lume a fost creat de Avram Goldfaden la Iasi in 1876. Un teatru care, e drept, a durat din vara pina toamna tirziu (piesele se jucau la gradina „Pomul Verde”, aflata pe actuala esplanada a Teatrului National), insa trupa de actori evrei condusa de Avram Goldfaden a adunat un public numeros la fiecare reprezentatie, mai ales datorita „jocului excelent al actorilor” (dupa cum scria Mihai Eminescu in „Curierul de Iasi” din 20 august 1876). La inceputul iernii, trupa Goldfaden a parasit Romania, pornind intr-un turneu prin Europa si stabilindu-se in final in America. Acolo, parintele teatrului evreiesc, autor a 22 de piese in limba idis, poetul, regizorul, actorul Avram Goldfaden a cunoscut un mare succes ilustrat chiar si postum, de prezenta a 75.000 de persoane si oprirea circulatiei pe strazile New-York-ului in 1908, la inmormintarea sa.
Documentar
Existenta unui festival „Avram Goldfaden” la Iasi i-a dat regizorului Radu Gabrea ideea de a crea un documentar, care a avut premiera in 2004: Mostenirea lui Goldfaden. De la Iasi la New York. „Citind mai mult despre Avram Goldfaden, mi-am dat seama ca el reprezinta o valoare culturala extraordinara pe care noi, cei din Romania, nu am stiut sa o valorificam, si nici macar sa ne gindim la ea. In acelasi timp, acest festival si acest fenomen Goldfaden intra in preocuparile mele de a demonstra ca, in ciuda nationalismelor locale, in aceasta zona ar trebui subliniate mai mult asemanarile decit deosebirile. Este de ajuns sa ascultati muzica klezmer, sa auziti ca muzica klezmer este aceeasi si la Iasi, si in Galitia, si in Ungaria. Cuvintul doina a fost asimilat, ca sa va dau un exemplu, de muzica klezmer si a devenit deja un patrimoniu al klezmerului. Deci ar trebui sa facem totul pentru a sublinia asemanarile in aceasta regiune, contributia culturala a fiecarei minoritati sau etnii din zona. Din aceasta dorinta, considerind faptul ca Goldfaden este un extraordinar reprezentant si al culturii romane, m-am apropiat de el”, a declarat regizorul Radu Gabrea.