Cel mai recent titlu aparut in serie si prezentat la Frankfurt a fost Variante la un autoportret, care se adauga altor cinci: Vorbind pietrei, Inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow, Intoarcerea huliganului, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici si Atrium.
Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom, a explicat publicului de ce apare atit de tirziu o serie completa de autor „Norman Manea” in Romania: „Norman Manea a fost publicat mai curind sporadic, in ciuda renumelui sau international si a premiilor pe care le-a cistigat. A fost necesar sa apara o noua generatie de critici, o noua generatie de jurnalisti care sa medieze relatia lui Norman cu publicul romanesc. Norman Manea spune lucruri incomode chiar pentru poporul roman. Romania a recunoscut abia acum citiva ani ca pe teritoriul sau s-a petrecut un Holocaust si, mai recent, a recunoscut si caracterul criminal al regimului comunist. Dar acestea erau adevaruri pe care Norman le spunea de multa vreme. Vreau sa va multumesc dumneavoastra, editorilor sai din strainatate, agentului literar, ca l-ati sustinut in toti acesti ani pe Norman Manea si iata ca el a revenit in glorie in tara din care a plecat. Ma simt mindru ca sint si eu editor, deoarece in aceasta lume care este plina de crize, de lupta pentru resurse, de neintelegeri, omul de cultura mai are ceva de spus, iar noi ne indeplinim aceasta frumoasa misiune pentru ca vocea lui sa fie auzita”.
Editorul sau german, Michael Kruger, de la Hanser, a povestit momentul in care a auzit pentru prima data rostit numele lui Norman Manea, cel care avea sa ii devina un prieten statornic: „S-a intimplat atunci cind cistigatorul premiului Nobel pentru Literatura, Heinrich Boll, s-a intors din Romania si mi-a aratat citeva povestiri, anuntindu-ma ca va plati traducerea in limba germana. Cind Norman a venit in Germania impreuna cu sotia sa, Cella, am pus bazele unei indelungate prietenii”.
Beatriz de Moura de la Tusquets, Spania, il considera pe Norman Manea un observator foarte fin al societatii in care a trait, iar „in observatiile sale incearca sa ne transmita tot acest absurd grotesc al puterii comuniste”. Editoarea a amintit si un episod al biografiei sale, pe care acum il regreta: „Vreau sa imi cer iertare pentru ca in tineretea mea am fost comunista. Este o vina de tinerete a multora dintre noi, mai ales intr-o tara precum Spania. Din pacate, noi, fostii comunisti, sintem cei care au sustinut regimul dumneavoastra. E un lucru foarte special la Norman Manea: chiar si atunci cind iti descrie cele mai teribile lucruri, cele mai tragice intimplari, sesizezi un zimbet in interior. Pentru ca absurdul devine complet grotesc. Si aceasta este calea prin care a comunicat cu noi”.
Andrew Wylie, agentul literar al lui Norman Manea, care a petrecut mai bine de doua ore la standul Romaniei, a multumit gazdelor pentru ocazia oferita de a-l sarbatori pe Norman Manea si intoarcerea sa in spatiul din care s-a exilat.
„E o mare bucurie sa vezi opera unui mare scriitor publicata, e insa o imensa bucurie sa vezi opera unui mare scriitor publicata in asemenea conditii. Norman Manea a spus ca adevarata casa a huliganului este limba sa. Dupa mai bine de 20 de ani de exil, Polirom l-a readus acasa printr-o superba serie de autor. Norman Manea este, fara indoiala, cel mai cunoscut si mai respectat scriitor roman la nivel international. Noi, toti cei care ii citim cartile in lumea intreaga, sintem uimiti de dimensiunea universala a operelor sale literare.”
Legatura lui Norman Manea cu Romania a fost accentuata si de documentarul In Bucovina lui Norman Manea – realizat in primavara de jurnalista Mihaela Craciun si difuzat de TVR Cultural si TVR International –, care a fost proiectat pe tot parcursul evenimentului.