Folosindu-si talentul la desen si imprimanta proprie, artista din New York a creat bancnota de zero dolari, insinuind astfel ca moneda americana a ajuns sa nu mai valoreze… nimic.
Protestul sau – e drept, prea subtil pentru autoritatile americane – nu s-a oprit aici. Pe 7 octombrie, Laura Gilbert a mers pe Wall Street, in apropierea Bursei din NY, impartind angajatilor bancnota de zero dolari. Pentru a nu crea nici un fel de confuzie, ambele fete ale bancnotei au fost tiparite pe o singura pagina A4. Lucrarile au fost numerotate si semnate, precum orice editie limitata a unei opere de arta, dar, pentru a se asigura ca valoarea lor va ramine nula si peste ani, artista a facut 10.000 de copii.
Reactia mass media fata de acest proiect artistic a fost mai puternica decit a consilierilor financiari. A fost intervievata de CNN, „Washington Post” a dedicat protestului un articol amplu, dar din partea tipilor cu servieta si costume sobre a obtinut doar ridicari din umeri si priviri dezamagite – oamenii nu se tem de ea, ci de faptul ca nu vor mai avea unde sa lucreze.
Mai tirziu, Laura Gilbert a declarat ca initiativa ei a fost „foarte interesanta”. „Am fost surprinsa sa vad ca multor angajati de pe Wall Street nu le pasa, in schimb toti ceilalti au parut sa raspunda foarte bine la acest proiect.”
Fals sau opera de arta?
Ideea artistei new-yorkeze de a crea o bancnota cu valoarea de 0$ nu este originala. Cildo Meireles, nascut in 1948 in Rio de Janeiro, a conceput un proiect similar, intitulat Zero Dollar, in perioada 1978-1984. Ideea lui a fost insa alta: sa transforme notiunile de fals si lipsa de valoare intr-o meditatie asupra naturii banilor.
Dolari „falsi” a creat si J.S.G. Boggs, un artist faimos care deseneaza bancnote pe care le pune apoi singur in circulatie, incercind sa plateasca astfel diferite servicii si produse, fara sa ezite sa ceara restul in „bani adevarati”. Desi criticii de arta si jurnalistii il privesc cu admiratie, iar cei care accepta ineditul tirg pun astfel mina pe o mica avere (fiindca operele lui Boggs valoreaza mii de dolari), oamenii legii nu se dovedesc la fel de toleranti.
Ceea ce artistul considera performance poate fi interpretat ca o incercare de frauda. Franci elvetieni, dolari americani, lire sterline… A fost, pina acum, arestat in Anglia (1986) si Australia (1989), dar achitat ulterior. Serviciile Secrete americane i-au confiscat 1.300 de lucrari si obiecte personale (pe care se lupta sa le recupereze), dar nu i-au adus, pina acum, nici o acuzatie.
„Eu nu fac bani, eu fac opere de arta”, se apara Boggs. Pentru a convinge lumea de bunele sale intentii, explica pe indelete regulile stricte pe care le aplica atunci cind lanseaza o bancnota pe piata. Prima ar fi ca nu-si vinde niciodata lucrarile. A doua lamureste lucrurile: le „cheltuieste”. Regula a treia presupune ca, dupa fiecare tranzactie, sa ingaduie comerciantului un ragaz de 24 de ore, in care omul sa cumpaneasca situatia (si, eventual, sa anunte politia, am putea adauga). Dupa expirarea acestui interval, regula a patra il obliga pe artist sa vinda chitanta si restul primit unui colectionar care va putea, astfel, sa il identifice pe (ne)fericitul posesor al unei bancnote semnate de Boggs si sa rascumpere lucrarea cu cel putin 1.000 de dolari.
Pina acum, J.S.G. Boggs a cumparat cu banii pe care si-i deseneaza singur bilete de avion, hamburgeri, haine, ceasuri… ba si-a platit si chiria. Sa nu va vina ginduri necurate!