„AI“ a fost desemnat cuvântul anului 2023 de Collins Dictionary. Sigur, mulți vor argumenta că nu este propriu-zis un cuvânt, ci abrevierea a două cuvinte, „artificial“ și „intelligence“, și că n-ar fi trebuit să primească niciodată onorabila coroniță de la Collins, dar alegerea nu face decât să confirme că suntem în pragul unei revoluții tehnologice care, de un an de zile, este pe buzele tuturor (și mult mai mult decât atât). AI este cel mai adesea prescurtarea pe care o folosim și în limba română, în locul IA (inteligență artificială), dar este deja mult, mult prea târziu pentru proteste sau corecturi. It is what it is, vorba lui nea Gheorghe de la Erbiceni.
Ne aflăm, așadar, la aproape un an distanță de momentul în care Chat GPT, modelul lingvistic bazat pe inteligență artificială al celor de la OpenAI a fost lăsat, la liber, să umble prin lume. Tehnologia în sine nu este deloc una nouă, iar aplicații au tot existat, numai că niciodată n-am mai avut de-a dreptul un „robot“ care să stea de vorbă în mod inteligent cu tine. ChatGPT le-a făcut pe „roboatele“ Siri sau Alexa să pară niște vechituri, niște modele incapabile să facă mai mult decât să-ți seteze alarma pe telefon sau să îți dea drumul la o melodie. În nici un caz n-ar fi capabile să-ți scrie poezii în limbajul din era Cenaclului Flacăra sau să-ți conceapă o strategie de marketing pentru un produs de la un capăt la celălalt. Siri și Alexa n-ar fi capabile nici să treacă bacul și nici să dea examene la Harvard. ChatGPT n-a primit nici nume de femeie și nici de bărbat, dar ne-a răsturnat lumea (în/ peste cap) și are meritul de a fi făcut cel mai important lucru pe care, adesea, ni-l dorim de la lumea asta: să stea de vorbă cineva cu noi.
Desigur, ca orice nouă tehnologie, are încă multe minusuri, la fel cum toate inovațiile au trecut prin cicluri nesfârșite de perfecționare. Unii sunt nemulțumiți că Chat GPT nu le știe cu precizie anul nașterii sau toate cărțile publicate vreodată. Și nu e vina lui, ci e vina celor care l-au hrănit cu informație și poate au sărit colecția revistei „România literară“ sau arhiva electronică a tabloidului „Cancan“. În special din motive de siguranță, informațiile Chat GPT-ului care ne este nouă accesibil se opresc la anul 2021 și nu are capacitatea (adică voie) să se documenteze în timp real de pe Internet. Cobor nivelul puțin, dar imaginați-vă că ar fi rugat să emită opinii despre războiul din Ucraina, iar prima dată i-ar cădea în mână un discurs al ilustrei senatoare de Iași Diana Șoșoacă.
Ceea ce ne-a fascinat la Chat GPT, pe lângă faptul că stă în mod credibil de vorbă cu noi, este că are capacitatea de a spune povești. Or, preocupați să îi dea trăsături conversaționale cât mai aproape de cele omenești, Chat GPT a primit libertatea și de a fabula. Însă marele său defect este acela că, asemenea ființelor umane, nu spune NU ȘTIU acolo unde nu regăsește informații în baza sa de date, ci le inventează. Inventează inclusiv articole de presă care nu au fost scrise (de oameni) niciodată, inventează fapte, inventează personaje. Chat GPT este și el câteodată un Mitică Dragomir care nu se pricepe doar la fotbal, ci și la viață, agricultură, fizică cuantică. Dar asta îl face seducător, nu-i așa?
Ce ne ferește oare pe noi, în viață, de minciună, propagandă, adevăruri spuse pe jumătate? Taman cultura generală, educația, spiritul critic. Vom deveni victimele inteligenței artificiale în egală măsură în care putem cădea pradă inteligenței scormonitoare umane rău intenționate. La fel cum furturile s-au instalat bine mersi în spațiul virtual, tot la fel înșelătoria își va găsi culcuș și în domeniul AI atunci când instrumentul este folosit în cu totul alte scopuri decât cel în care a fost intenționat creat.
Prin intermediul inteligenței artificiale pot fi create de la zero și alimentate fără răgaz site-uri de dezinformare cu narațiuni foarte credibile. Au fost deja realizate experimente de succes. Deepfake-ul, filmulețele trucate în care oamenii apar spunând tot felul de lucruri pe care nu le-au rostit sau filmat niciodată în fața unei camere, colindă social media, dar mai ales sunt viralizate prin intermediul aplicațiilor de mesagerie instant, precum WhatsApp. Anul viitor vom avea și în România patru rânduri de alegeri, iar folosirea în scop de manipulare a softurilor bazate pe inteligența artificială reprezintă un pericol real, la care nici nu ne puteam gândi în urmă cu un an. Puteau fi produse de multă vreme, însă la niște costuri astronomice și cu posibilitatea imediată de identificare a făptașilor de către autorități. Revoluția produsă de Open AI se numește democratizarea accesului la tehnologia bazată pe inteligența artificială, iar asta înseamnă că instrumente foarte puternice au fost puse în mâinile tuturor. Care pot să le folosească pentru a spori pacea în lume, dar și pentru a le transforma în arme de distrugere în masă a minților.
Un deepfake care se viralizează instantaneu reprezintă o armă mortală de campanie electorală pentru echipa opusă. Un candidat la președinția României care este „surprins“ într-o filmare pretins a fi fost realizată cu camera ascunsă că spune când și cum ar fi dispus să-și trădeze țara sau că a comis o crimă (într-un context verosimil) va ajunge să nege vehement, să dea comunicate de presă. 5% din cei care au văzut poate filmulețul trucat vor fi atenți la dezmințire. Răul va fi fost făcut, iar daunele de imagine poate ireparabile. O astfel de bombă detonată cu puțin timp înaintea deschiderii urnelor poate fi fatală unui candidat cu prima șansă.
Sigur că instituțiile statului și legiuitorii sunt chemați să facă ordine în tot acest peisaj. Cu condiția ca aceștia să și înțeleagă revoluția profundă pe care o trăim. A trecut de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților chiar o lege împotriva conceperii și distribuirii de conținut fals cu scop defăimător creat cu ajutorul AI. Numai că inițiatorii, juriști de profesie, au luat cu ghiotura articole din Codul Penal care se referă la pornografia cu minori și au înlocuit termenii doar. Dacă s-ar adopta în forma actuală, prin efectul legii jumătate și mai bine dintre cetățenii României ar putea ajunge să fie urmăriți penal. O simplă redistribuire pe WhatsApp îi poate pune pe părinții și bunicii noștri în situația de a fi devenit infractori cu acte în regulă. Care-i calea cea mai bună? Cum putem face întâi prevenție înainte de a întocmi dosare penale? Cam la asta ar trebui să se gândească parlamentarii înainte de a da drumul legii.
Întotdeauna însă partea luminoasă a unei noi tehnologii este mai strălucitoare decât cea întunecată. Și propaganda nazistă a folosit invenția fraților Lumière, dar nu s-a gândit nimeni să scoată cinematografia în afara legii din acest motiv. N-a trecut nici un an de la Chat GPT și astăzi folosesc zilnic în activitatea mea (în special în zona de grafică, editare foto, sunet și video) foarte multe softuri care utilizează algoritmi de inteligență artificială. Și o fac atât de des, încât mi se pare că tehnologia aceasta există de când lumea și pământul. Nici la apariția smartphone-ului nu a fost acaparată planeta atât de repede, la scara unui singur an, de mirajul unor noi instrumente tehnologice. Anul acesta pare că s-a lățit la scara unei vieți.
Cine se așteaptă totuși ca AI să ne aducă venitul minim universal garantat și vacanțe nesfârșite să nu se grăbească să deschidă șampania. În ciuda automatizării multor activități repetitive și a introducerii tehnologiei AI la scară largă în domenii de activitate precum marketingul sau producția de conținut pentru social media, șomajul continuă să fie în SUA și în Europa, ba chiar și în România, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istorie. Companiile caută oameni buni cu frenezie. Doar că îi caută, din ce în ce mai mult, pe aceia care au un talent nou: știu să vorbească cel mai bine cu AI.