Premiul PEN România a fost înființat în 2013. El se acordă anual unei cărți (sau unei serii de cărți) din genuri literare diverse: eseul, memoriile, jurnalul, romanul, interviul, poezia – care exprimă superlativ valori precum implicarea civică, libertatea cuvântului, promovarea democrației, păstrarea memoriei colective, apărarea drepturilor omului, lupta împotriva cenzurii, solidaritatea internațională ș.a.
Aceste valori reprezintă emblema și specificul organizației PEN International, al cărei centenar s-a împlinit în 2021 – și din a cărui structură, cuprinzând peste 150 de centre, face parte și PEN România (al cărei centenar a fost aniversat la 12 iulie 2022).
Premiul de anul acesta are în vedere cărți apărute în 2022. Juriul (alcătuit din membrii Consiliului Director al PEN România: Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Mariana Gorczyca, Claudiu Komartin, Radu Vancu, Miruna Vlada) a ales, pentru lista finală de nominalizări, 11 dintre numeroasele cărți admirabile ale anului trecut. Respectivele nominalizări pot fi regăsite mai jos.
Dintre ele va fi aleasă cartea laureată a Premiului PEN România 2023. Ceremonia de decernare va avea loc în cadrul Adunării Generale din 24 noiembrie, din cadrul Târgului de carte Gaudeamus.
(Adunarea Generală va avea loc vineri, 24 noiembrie, între orele 18:00 – 19:30, în Sala Cupola din Pavilionul Romexpo.)
- Gabriela Adameșteanu, Voci la distanță, Polirom
- Răzvan Andrei, Raport către Walt Whitman, OMG
- Ruxandra Câmpeanu, Dincolo de regulile jocului, Corint
- Alexandra Furnea, Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars, Humanitas
- Mihaela Miroiu, Aripi și rădăcini, Polirom
- Alina Purcaru, Tot mai multă splendoare, Cartier
- Daniela Rațiu, Ultimul an cu Ceaușescu, Litera
- Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas, Polirom
- Moni Stănilă, Ofsaid, Nemira
- Dorin Tudoran, Robert Șerban, Numai copilăria e glorioasă, Trei
- Constantin Vasilescu (coord.), Clara Mareș, Florin S. Soare, Alin Mureșan, Constantin Petre, Morfologia (ne)vinovăției. Alfabetul detenției feminine în comunism, Litera
Gabriela Adameșteanu, Voci la distanță
Premiul Agenția de Carte, la secțiunea Proză, ediția 2023, Premiul Cartea de Proză a anului 2022, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2023, Premiul Cartea anului, la categoria Proză, acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2023
Roman nominalizat la Premiile revistei „Observator cultural“, ediția 2023, la categoria Proză
Ediția a II-a, cu mici completări și un dosar de presă
„Gabriela Adameșteanu e, aproape prin excelență, romancieră a actualității. Romanele ei sunt plasate în contemporaneitatea imediată, confruntându-se cu problematica socială la zi, în care acțiunea epică se încheie în chiar ziua apariției cărții. Gabriela n-are nevoie de mult spațiu epic pentru a da identitate unui personaj. Potențialul epic al romanului e intensificat prin destine prinse în chihlimbar și inserate în clasoarele biografice. De un roman-reper e vorba, cu siguranță.” (Al. Cistelecan)
„Voci la distanță e probabil cea mai bună carte publicată după Revoluție a autoarei. E o carte a familiei, dar și o carte politică. Povestea Castelului aduce în discuție o mitologie creată în jurul familiei Ceaușescu în anii ’80 și câteva personaje enigmatice, care servesc la creionarea finalului cvasiparabolic. O carte tandră prin ricoșeu.” (Mirela Nagâț)
Mihaela Miroiu, Aripi și rădăcini
Volum nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Eseu/Publicistică
O experiență de-o viață împărtășită pe parcursul a două decenii de interviuri atent culese – aceasta este promisiunea volumului Aripi și rădăcini. Partea întâi, preponderent autobiografică, nu oferă doar o cheie în înțelegerea autoarei ca intelectuală feministă și femeie, ci, prin aceasta și istoria ei, pune într-o lumină nouă ideile care au consacrat-o și motivațiile din spatele lor, dezvăluindu-le rădăcinile într-o manieră părintească, dezarmându-te, provocându-te să empatizezi și să pui problema altfel. Partea a doua, axată pe teme de etică politică, pe „traiul cotidian în cetate”, dezvăluie viciile și neajunsurile sistemului, cauzele inegalităților și nedreptățile cu care ne confruntăm zi de zi, oferind totodată soluții alternative și exemple personale de bune practici.
Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas
Premiul revistei „Observator cultural“, ediția 2023, la categoria Proză; Premiul Național pentru Proză al „Ziarului de Iași“, ediția 2023; roman nominalizat la Premiile Radio România Cultural, ediția 2023, la categoria Proză; roman nominalizat la Premiul Cartea anului 2022, acordat de revista „România literară“
Abraxas: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porțile palatului de oglinzi deformante al realității iluzorii în care trăiește Michi Lucescu. Izolat de oameni și de viață într-o odăiță sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. Palierele îmbrăcate în gresie și faianță verde, ca o piscină interioară, conturează treptat imaginea unei ciudate Case cu Lei în care a locuit cândva împreună cu Prințesa Ralu, mama lui teatrală și strivitoare ca o forță a naturii. Din această casă vie, străjuită de doi lei de piatră și lipită de cimitirul evreiesc, vedem Bucureștiul cenușiu al ultimului deceniu comunist și pe cel pestriț din anii de după Revoluție. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând ușile celor 11 apartamente și pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureștean, devenind concomitent spectator și protagonist al unui film al ratării și (auto)distrugerii. Episoadele acestui film, în care își joacă propriul rol sau poartă măștile altora, se derulează în puncte diferite din timp și spațiu, de la evul cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghițit de ape, trecând prin Viena lui Iacov Levi Moreno, Parisul lui Ilarie Voronca și New Yorkul lui Delmore Schwartz. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină și întuneric, este viață și moarte simultan, este dragostea și uciderea ei. Este lumea întreagă.