Mai activi ca niciodată, în vreme ce pregătesc un nou turneu (și, probabil, un nou album), cei din formația Iron Maiden au anunțat apropiata lansare, pe 21 noiembrie, a unui roman grafic bazat pe celebrul disc Piece of Mind, din 1983, pentru a sărăbători patru decenii de la lansarea acestuia.
Fiindcă Maiden este unul dintre cele mai mari nume din muzica rock și un brand cu o forță financiară redutabilă, editura Z2 Comics, care realizează romanul grafic, a recurs la artileria grea, reunind o serie de nume mari ce activează în prezent în industria comicsurilor pentru a crea și ilustra povești bazate pe fiecare dintre piesele albumului sau povești inspirate de disc în ansamblu și de faimoasa mascotă a formației, Eddie. „Consider cartea o capodoperă artistică“, laudă vocalistul Bruce Dickinson viitoarea apariție editorială.
Deja, în 2023, colaborarea dintre muzicienii rock și industria benzilor desenate nu mai este o noutate. Editura Z2 Comics, de exemplu, pare dedicată în cea mai mare parte unor astfel de colaborări cu muzicieni de diverse genuri precum Pantera, Anthrax, Gorillaz, Blondie sau King Diamond. Nu toate aceste colaborări sunt simple încercări strict comerciale, ci au și ambiții artistice. De exemplu, albumul Tori Amos: Little Earthquakes a fost nominalizat la trei premii Eisnet, Oscarul comicsurilor.
Muzica și banda desenată oferă celor interesați produse diverse: fie albume care vorbesc despre biografiile rockstarurilor, fie povești centrate pe un anume album care descriu crearea sa sau interpretează conținutul acestuia. Nume mari ale muzicii rock au astăzi propriile lor comics. De exemplu, Motörhead: The Rise of the Loudest Band in the World este o biografie a formației, la fel ca Grateful Dead Origins sauThe Dirt: Declassified (care detaliază vizual biografia trupei Mötley Crue). În acest timp, Rush: The Making of Farewell to Kings se concentrează pe felul care trupa a conceput și creat discul de mare succes din 1977. Un mamut precum KISS poate să își aroge chiar titlul de deschizător de drumuri în domeniu, fiind una dintre primele trupe rock (alături de Alice Cooper) care s-a dotat cu propria serie de comics încă de acum aproape jumătate de secol. Tot concentrate pe biografie sunt și albumele The Pink Floyd Experience sau Blondie: Against the Odds, în vreme ce romanul grafic Morrison Hotel se ocupă mai mult de impactul cultural și contextul în care a apărut The Doors. În anii ’90, Alice Cooper lansa un album BD horror care să însoțească albumul concept The Last Temptation pentru care s-a asigurat de serviciile celebrului scriitor Neil Gaiman.
Pentru unele staruri rock, ban-da desenată poate fi o ocazie de a se exprima în alt domeniu artistic. Rob Zombie, de exemplu, se folo-sește de comics pentru a spune povești horror, la fel ca și în cariera lui alternativă de regizor de gen. Chitaristul și activistul Tom Morello de la Rage Against The Machine creează în Orchid o poveste postapocaliptică ce are influențe din Tolkien și Stephen King. Cum era de așteptat, Gene Simmons de la KISS a scos și el o antologie de povești de groază, Gene Simmons’ House of Horrors. Glenn Danzig a mers și mai departe, înființând o editură personală, Verotik, dedicată poveștilor lui de sex și groază, în vreme ce Scott Ian de la Anthrax, mare fan al comicsurilor, a scris o poveste din universul personajului Lobo.
În general însă, benzile desenate fac parte din arsenalul folosit tot mai mult de muzicieni și formații pentru a reuși să scoată bani în actualul peisaj muzical. Într-o lume dominată de streaming și de muzică pe gratis, este imposibil să mai trăiești din vânzarea de muzică, lucru valabil atât pentru tinerii artiști, cât și pentru cei deja consacrați.
De aceea, muzicienii de astăzi, pentru a trăi și a putea activa, se bazează fie pe turnee și concerte (care au primit o lovitură în plex pe perioada de pandemie) și pe vânzarea de merchendising, de la tricouri, afișe la orice alt produs ce poate fi bazat pe brandul muzicianului respectiv. De aceea, în ultimele două decenii, s-au înmulțit exemplele în care artiștii și-au pus marca pe cele mai neașteptate produse, cum ar fi, de exemplu, diverse branduri de băuturi alcoolice.
Revista „Wired“ anunța această stare de fapt încă din 2010, în articolul Muzica n-o să hrănească o formație, marfa pe care o vinde da!. „Spuneți ce vreți despre KISS, dar membrii ei au înțeles foarte bine că sunt mulți de bani ce se pot face vânzând fanilor produse nonmuzicale, mai ales acum, când fanii nu mai dau atâția bani pe muzică în sine“, scria „Wired“.