Este contraindicat să te blochezi într-o anume idee pe care o consideri a fi adevăr absolut. Pentru că adevărul obiectiv devine vizibil și palpabil doar prin analizarea și compararea tuturor părerilor și viziunilor contrare.
Direcțiile politicilor economice ale țării sunt atât de divergente, încât uneori unghiul devine 180 de grade și rămâne carul pe loc. Eu nu sunt în măsură să le aprob sau să le contest, nefiind licențiat în economie, dar îmi place să le verific în mod empiric. Recent, în social media a apărut un îndemn la nesupunere fiscală prin amânarea cât mai prelungă a plății impozitelor și prin cumpărături făcute de la țăranii gospodari neemitenți de bonuri fiscale. Cu neplata impozitelor nu am putut rezolva nimic, fiindcă am profitat de reducerea pe care o primești achitându-le până pe 31 martie, iar doamna de la primărie mi-a explicat, pe un ton calm și civilizat, că nu mi se poate returna suma ca să devin nesupus. Rămăsesem doar cu posibilitatea de a cumpăra produse fără bon din bătătura micului producător rural, doar că știți cum e, omul vinde ce are, nu ce îți trebuie ție.
Am oprit mașina în dreptul unei porți în fața căreia îmi zâmbeau, reflectând razele toamnei prin niște picuri de rouă ca niște dințișori, câteva mere ionatan așezate într-o lădiță. Sunt merele copilăriei mele, pe care tata mi le aducea de la ferma pomicolă din Ionășeni. Am umplut o sacoșă și am plătit cu nesupunere.
Doamna m-a convins să iau și niște ceapă, apoi m-a întrebat ce altceva mi-ar mai trebui. Eh, îmi trebuie multe, i-am răspuns, dar din păcate trebuie să merg la un magazin de specialitate. De exemplu, mi-a scăzut nivelul uleiului din motor.
M-a rugat să aștept un pic și a strigat către soț să-i aducă o litră de oloi de soreancă, o mânuță de cenușă și trei fire de sodă. Le-a amestecat cu un linguroi de lemn, obținând un litru de ulei de motor de casă, pe care m-a asigurat că îl pot folosi fără nici o grijă. Din niște fulgi de săpun de rufe, apă de fântână și un pic de oțet mi-a făcut și un bidon de soluție pentru spălat parbrizul. Mi-a turnat apoi niște țuică în vasul cu antigel.
Poimâine sunt programat la schimbat plăcuțele de frână, pe care un vecin al doamnei, fierar, le va face din platbandă peste care va prinde, cu nituri, niște bucăți de azbest. Ne putem așadar descurca, dragi cetățeni, fără economia supusă birurilor. Iar dacă după prima frână mi se vor rupe plăcuțele și se vor ovaliza discurile, o să vedeți cum din mașină coboară și pleacă pe jos, călcând apăsat și sigur pe el un om semeț, demn și nesupus fiscal.