Retrospectiva  -  Dragos Cojocaru  -  

Viitorul din 2023 nu este foarte fericit, spun creatorii de ficțiuni care și-au l-au imaginat cu mai multă vreme în urmă.

Printre cei care au prezis „reali-tățile“ anului 2023, realizatorii de la Hollywood nu se dovedesc cei mai optimiști, începând cu studiourile Marvel. Din punctul de vedere al cronologiei interne a fil­melor lor, în 2023 lumea trăiește din plin consecințele acțiunilor nefaste ale titanului Thanos, care a eliminat cu un singur gest jumă­tate din populația Pământului, aruncând în aer complet ordinea naturală (așa cum se vede în Aven­gers: Endgame, în continuare pe locul 2 în topul celor mai de succes filme din istorie).

Nici alți creatori de anticipație cinematografică nu au fost mai optimiști. Japonezul Hideaki Anno, în desenul animat Gunbuster (1988), își imagina un conflict cu monștri extratereștri, bun prilej de bătălii titanice și roboți uriași. La fel, autorii filmului Gemini Ri­sing (2013) își imaginează pentru acest an descoperirea unei epave extraterestre care dă prilejul unei agenții secrete să creeze un ser pentru controlul mintal.

Într-un registru mai pământean, anul 2023 nu a scăpat creatorilor francizei distopice The Purge, care pornește de la premisa existenței în SUA dintr-un viitor apropiat a unei legi care permite o amnistie anuală de o noapte pentru orice act criminal. În filmul The Purge: Anarchy (2014), al doilea din serie, această noapte, numită „The Purge”, este dezvăluită a fi drept un plan pus la cale de un guvern totalitar de extremă dreapta (evident, din punctul de vedere al actualei ortodoxii stângiste care domină Hollywoodul) de control al populației, cu scopul de a elimina parte din populația săracă. Este un scenariu care poate da de gândit tuturor celor care, ani mai târziu, au privit pe pielea lor cum s-au desfășurat în Statele Unite evenimentele prilejuite de așa-zisele proteste Black Lives Matter.

Tot în universul Marvel, dar cel al seriei X-Men, 2023 este anul în care se desfășoară acțiunea filmu­lui X-Men: Days of Future Past (2014), iar viitorul imaginat de creatori este unul terifiant, în care tehnologii cu uriașă putere distruc­tivă se dez­lănțuie împotriva ome­nirii.

Nici în urmă cu un secol viitorul nu apărea prea fericit scriitorilor. Publicată în 1890, cartea Looking Further Backward (Privind și mai mult în spate) este în același timp o continuare și o ripostă pe care scriitorul și avocatul american Arthur Dudley Vinton o aduce fai­moasei utopii Looking Backward: 2000-1887, scrisă de jurnalistul și activistul politic Edward Bellamy în 1888. În această replică literară, China a invadat o utopică Americă socialistă în care statul a abolit armata și, din păcate, individuali­tatea. De fapt, romanul lui Arthur Dudley Vinton este prezentat ca o prelegere pe care o ține unul din­tre viitorii reprezen­tanți ai Chinei triumfătoare. Un sce­nariu care rezonează interesant cu actuala situație politică mondială.

Fără legătură cu ce se întâmplă cu adevărat în lume, dar excelent din punct de vedere artistic, viitorul imaginat de artistul Enki Bilal în faimosul album La Foire aux immortels (1980) prezintă un Paris postholocaust supus unui guvern fascist ce se confruntă cu un neașteptat conflict între zeii egipteni. Enki Bilal a adaptat această poveste în filmul Immortel Ad Vitam în 2004.

În 1988, Bruce Sterling, unul dintre scriitorii fondatori ai curentului cyberpunk, scria Islands in the Net, un roman a cărui acțiune se petrece în 2023 și care prezenta o lume pur și simplu consumată de „Rețea“, un fel de internet controlat de corporații multinaționale descentralizate. Sterling și-a imagi­nat corect felul în care actualul internet, presupus liber, este de fapt monopolizat și prezice utiliza­rea dronelor într-un război nesfâr­șit între guvernele-corpora­ție și, în carte, „pirații“ care luptă pentru li­bertate. De asemenea, lumea din Is­lands in the Net este plină de gad­geturi de tipul ceasu­rilor Apple și alte aparate care înregistrează datele biometrice. În același timp, Sterling își închi­puie un scenariu în care conspi­rația globală este zguduită în mod decisiv de expu­nerea ei pe net, într-un moment ase­mănător cu Wikileaks. În lumea de azi, comen­tează publicația „Me­dium“, când zeci de fapte ticăloase sunt dez­văluite zilnic pentru a se pierde în zgomotul rețelelor de socializare, „ideea pare naivă“.

Caleb Carr este un scriitor ame­rican de succes, specialist în istorie militară, autor al cărților pe care se bazează serialul The Alienist, printre altele. În 2000, Caleb Carr și-a încercat mâna în science-fiction cu un roman distopic, conceput ca o critică a erei informației, numit Killing Time, care a fost publicat în serial de revista „Time“. Cum își imagina Caleb Carr, în 2000, anul 2023, pe scurt: o criză financiară globală în 2007, SUA în război cu Afganistanul din cauza unui atac terorist, întreaga lume re­venindu-și cu greu dintr-o pandemie globală. Un grup secret sub­minează democrațiile vestice îm­prăștiind informații false și teorii ale conspirațiilor pe internet. „Ma­rele adevăr al epocii noastre: infor­mația nu înseamnă cunoaștere“, scrie Carr în Killing Time.

Poate că scriitorul american nu a reușit un mare roman SF, dar lumea închipuită de el are multe asemănări tulburătoare cu anul 2023. „De mai multe ori, în timpul lecturii, a trebuit să mă opresc să verific când a apărut prima dată această carte“, spune un cititor într-o cronică online.