Asistăm la un început agitat de an, principalele partide fiind preocupate să fure startul campaniei și să găsească strategia nimerită pentru alegerile dificile care urmează. Până și modul în care se vor desfășura cele patru tipuri de alegeri e motiv de gâlceavă. PSD și PNL vor să comaseze localele cu europenele, dar nu o recunosc deschis. Nici măcar nu e clar a cui a fost ideea, cert este că ambelor formațiuni le surâde aducerea localelor cu câteva luni mai devreme.
Dacă s-ar întâmpla asta am asista la un fenomen comic: am avea două consilii locale timp de câteva luni în fiecare oraș sau comună: unul în funcție, dar fără legitimitate, și altul încărcat de legitimitatea votului. Ba mai mult, vor fi localități cu doi primari: unul nou ales, iar celălalt în funcție.
Cine și de ce vrea alegeri comasate?
Inițial a părut că doar PNL e interesat de așa ceva. Liberalii știu că în iunie, la europene, va fi un vot politic și că primarii nu prea își bat capul pentru că nu e bătălia lor. Dacă aduc localele în aceeași zi cu europene lucrurile se schimbă. Cum PNL are primari mulți, conducerea liberalilor trage nădejde că edilii vor trage zdravăn la europene, pentru că e și pielea lor în joc. Cu alte cuvinte, e vorba de o șmecherie politică, de un avantaj creat peste noapte.
Frica mare a PNL este ca nu cumva partidul să coboare pe locul trei, după AUR, așa cum o arată mai toate sondajele de opinie. Dacă alegerile se comasează, AUR e clar dezavantajat, pentru că partidul lui George Simion nu are primari.
Însă PNL mai are o frică: Alianța Dreapta Unită. Lucrurile s-au urnit greoi cu noua alianță pe dreapta, însă șefii liberali știu că, dacă alegerile ar fi separate, un rezultat prost în iunie la europene ar schimba datele problemei pentru bătăliile din toamnă la primari. Cum ar fi ca PNL și Alianța Dreapta Unită să fie foarte aproape ca scor? Există teama la PNL că Ludovic Orban ar putea lua în acest caz mult mai ușor edili de la liberali. Dacă alegerile ar fi simultan, manevra lui Orban ar fi blocată.
PNL are așadar două frici, prima legată de ascensiunea AUR, dar și posibilitatea ca liberalii să termine la europene pe locul 4, după alianța creată în jurul USR.
Scriam aici cu ceva timp în urmă că alegerile europene au o miză uriașă, pentru că acest scrutin va da tonul pentru tot ceea ce va urma la celelalte alegeri: locale, parlamentare și prezidențiale. De aici calculele febrile ale partidelor și schimbările de strategie peste noapte.
Plus că un rezultat prost al PNL ar însemna convulsii interne majore, iar o eventuală schimbare a garniturii de conducere cu câteva luni înainte de parlamentare și prezidențiale ar fi o mutare riscantă.
Dacă însă PSD nu ar fi de acord, comasarea nu s-ar face.
Liderii PSD sunt extrem de prudenți în declarații pe acest subiect, dar citind printre rânduri îți dai seama că și social-democraților le surâde ideea aducerii localelor în iunie.
PSD ocupă locul întâi în mai toate sondajele, dar cine garantează că nu vor fi surprize la europene? Frica PSD nu este dată de PNL, ci de AUR, partid tot mai imprevizibil.
Pentru Marcel Ciolacu nu e totuna dacă PSD ia 25 la sută sau trece de 30 la europene. Contează totodată și cât va lua AUR, pentru că un scor mare va face din acest partid un adversar puternic și la alegerile pentru Parlament.
Nu este exclus ca PSD și PNL să aibă o înțelegere tacită care să meargă chiar mai departe de comasare: liste comune pentru Parlament și candidat unic la prezidențiale. La locale, PSD și PNL au tot interesul să își păstreze primarii. La europene, ambele formațiuni au interes să își facă scorul.
Dar după ce aceste lucruri vor fi realizate, miza va fi guvernarea viitoare. PSD și PNL au așadar tot interesul să blocheze restul actorilor politici și să continue guvernarea împreună și după 2025. Pe de altă parte, și soarta prezidențialelor ar fi tranșată, pentru că e greu de crezut că un candidat al colosului PSD-PNL ar pierde bătălia pentru Cotroceni.
Dar până la strategiile de toamnă ale PSD și PNL rămâne întrebarea cum vor reacționa alegătorii dacă cele două partide fac localele și europenele în aceeași zi? Există riscul ca bună parte din electorat să interpreteze drept o bruscare a democrației și să acționeze în consecință. Avem deja precedentul: Adrian Năstase a forțat schimbarea regulii și a făcut mandatul de președinte al țării cinci ani. Însă a pierdut acel scrutin. De multe ori în politică nu e pentru cine se pregătește, ci pentru se nimerește.