În toamna acestui an se vor împlini 20 de ani de apariție neîntreruptă a „Suplimentului de cultură“. În vreme ce scriu „20 de ani“ mă cuprinde stupefacția, pentru că reprezintă jumătate din viața mea de până acum. Două decenii pline de convulsii, de repetări ale istoriei, de speranță și deznădejde. Un drum care a pornit în anul în care Traian Băsescu își câștiga primul mandat de Președinte, și PSD-ul era trimis în opoziție de către Alianța DA. Am trecut prin doi președinți cu câte două mandate care erau, în premieră, de câte 5 ani. Pregătite pentru Adrian Năstase, înhățate de Băsescu și Iohannis.
Dar lumea românească este, vrând-nevrând, foarte strâmtă. Un sat ceva mai mare. Ce-au fost acești 20 de ani prin lumea largă (chiar plată, conform conspiraționiștilor)?
La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a experimentat una dintre cele mai mari extinderi din istoria sa, primind zece noi state membre: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Această extindere a însemnat o unificare istorică a Europei după decenii de diviziune în timpul Războiului Rece. Trei ani mai târziu, România și Bulgaria erau primite în UE în cadrul celui „de-al cincilea val“. Bafta noastră! 17 ani mai târziu, partidele extremiste încep să răspândească vorbe despre faptul c-ar trebui să ieșim din UE. Uităm repede ce-am fost înainte.
TikTok, vârful lanțului trofic social media
YouTube este lansat în februarie 2005, televiziunea noastră de azi. Atunci nu o știam, dar avea să schimbe modul în care noi consumăm și distribuim conținut video, devenind o parte esențială a culturii digitale.
În 2006 abia, dacă vă vine să credeți, era lansat Twitter. În zilele noastre, se numește X și a fost făcut mai praf decât era deja de către „geniul parțial malefic“ Elon Musk. În România, Twitter chiar și în perioadele sale de maximă glorie a fost o glumă pentru 10 oameni (exagerez, evident). Românului nu-i poți pune limită de semne (250, apoi extinsă la 500) când el vrea să scrie romane în loc de postări. A făcut-o cu brio pe Facebook, până a venit TikTok-ul și a instalat formatul video scurt în vârful lanțului trofic social media.
Criza financiară globală începe în 2007, mai puțin în România, unde Călin Popescu-Tăriceanu și Traian Băsescu decid că așa ceva nu există, cam la fel cum spune olteanul când vede prima oară girafa. Primele semne ale crizei financiare globale au devenit evidente odată cu prăbușirea pieței imobiliare în Statele Unite, marcând începutul celei mai grave recesiuni economice de la Marea Depresiune. Un pic mai târziu, Traian Băsescu, cu mânuțele alea mici ale lui Emil Boc, avea să taie salariile și să încerce și tăierea cu 25% a pensiilor. Pentru că FMI și pentru că năvălise criza aceea care era imposibil să ajungă și la noi.
2008: Barack Obama a fost ales ca primul președinte afro-american al Statelor Unite ale Americii. Frumoase amintiri! Una dintre rarele perioade de grație electorală ale SUA. Avea să impună un standard pentru funcția prezidențială imposibil de atins de atunci. Căci Trump și Biden.
Anul 2009 ne aduce o pandemie, cea de gripă H1N1, cunoscută și sub numele de gripa porcină. Pandemia de H1N1 a fost prima pandemie de gripă a secolului al XXI-lea, afectând milioane de oameni la nivel global. Habar n-aveam noi că în 2020 urma ceva tare de tot.
2010: Pe 12 ianuarie, un cutremur devastator a lovit Haiti, ucigând peste 200.000 de persoane și lăsând milioane fără adăpost. De asemenea, anunci erupe vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda. Norul de cenușă vulcanică eliberat în atmosferă a dus la închiderea extinsă a spațiului aerian european pentru mai multe zile, fiind una dintre cele mai mari perturbări ale transportului aerian de la Al Doilea Război Mondial încoace. Peste 100.000 de zboruri au fost anulate, afectând aproximativ 10 milioane de pasageri și provocând pierderi economice estimate la miliarde de dolari.
De la Bosonul Higgs la Brexit
2011 este anul Primăverii arabe. Proteste, revolte și, în unele cazuri, războaie civile care au avut loc în mai multe țări arabe. Această mișcare a început la sfârșitul anului 2010 în Tunisia și s-a răspândit rapid în alte țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, inclusiv Egipt, Libia, Yemen, Siria și Bahrain. Deși a adus speranțe de schimbare și reformă, în multe locuri a dus la instabilitate, conflict și suferință umană. În unele cazuri, speranțele inițiale de democratizare au fost înlocuite de noi forme de despotism.
Următorul an, 2012, aduce una dintre cele mai importante descoperiri științifice din timpul vieții noastre: dovedirea existenței, pe cale experimentală (la CERN), a Bosonului Higgs. Fără existența sa, particulele elementare n-ar dobândi masă. Și fără masă, n-am fi nici noi aici ca să încerce alții să ne fure masa.
În 2013, Cardinalul Jorge Mario Bergoglio din Argentina a fost ales Papă (Papa Francisc), devenind primul papă din America de Sud. În România aveau loc protestele masive împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană.
Anexarea Crimeii de către Rusia s-a produs în martie 2014. Federația Rusă a anexat peninsula, un act care a condus la tensiuni internaționale și sancțiuni împotriva Rusiei. Atât de slabe, încât la mai puțin de un deceniu după avem un război la granițele noastre al cărui final este imposibil de previzionat.
În 2015 avem Acordul de la Paris privind schimbările climatice. 196 de țări au semnat un acord global pentru combaterea schimbărilor climatice, cu scopul de a limita încălzirea globală. Prea puțin și prea încet s-au mișcat lucrurile de atunci în direcția gândită. Vine potopul!
Marea Britanie votează pentru Brexit în 2016, prin referendum. După ei, potopul!
Donald Trump a fost inaugurat al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii în 2017. Cât de curând ar putea fi reinaugurat, deși a pierdut alegerile din 2020. În ciuda tuturor previziunilor și proceselor pe care le are.
Am început, în sfârșit, să vedem mai clar universul din 2018, după lansarea telescopului spațial James Webb. Spre deosebire de precedentul, Hubble, intrat în operare în 1990, nu a avut nevoie de reparații. Ar fi fost, de altfel, imposibil. De nu-i funcționau lentilele, îngroșa rândurile gunoiului spațial, căci la soare ne putem uita, dar la el a mai ajunge, ba! Am avut noroc.
Top 3 nenorociri din timpul vieților noastre
În 2019 are loc incendiul de la Catedrala Notre-Dame din Paris. A cauzat daune semnificative uneia dintre cele mai emblematice și monumentale clădiri în stil gotic din lume. Restaurarea Catedralei Notre-Dame din Paris este programată spre finalizare, iar aceasta să fie redeschisă pentru servicii religioase și vizitatorilor chiar din decembrie 2024. Termenul marchează un moment simbolic, aproximativ cinci ani și jumătate după incendiul devastator care a afectat semnificativ structura istorică. Restaurarea completă a clădirii, inclusiv renovarea fațadei, ar putea continua până în 2028.
2020 este anul fabulos al generației noastre. Pandemia COVID-19, declanșată la sfârșitul anului 2019, ne-a schimbat viețile, economiile și societățile.
Joe Biden a fost inaugurat ca al 46-lea președinte al Statelor Unite în 2021, în contextul pandemiei COVID-19. Dacă ar câștiga un al doilea mandat în acest an, ar urma să iasă la pensie din funcția de Președinte la vârsta de 86 de ani. Cel mai în vârstă președinte american a fost Ronald Reagan, care a avut 77 de ani când și-a încheiat cel de-al doilea mandat în ianuarie 1989.
2022 ne aduce invazia Rusiei în Ucraina. După pandemia COVID-19, pentru noi, cei din partea asta de lume, e pe locul al II-lea în top 3 nenorociri din timpul vieții noastre. Să sperăm că locul al III-lea nu va fi ocupat de „Ciolacu președinte“.