Aroganta fiecarui ales ne umileste de fiecare data, ca si agresivitatea cu care trateaza cetatenii obisnuiti atunci cind sint pusi sa raspunda la intrebari incomode, uitind ca asta e datoria lor de slugi ale cetatenilor (fiindca asta sint de fapt: servitorii si angajatii nostri, platiti din banii nostri, ca sa faca lucruri pe care oricum nu sint in stare sa le faca). Asta aud in jur ori de cite ori discut cu prietenii sau cunoscutii despre politica. Asa e. Avem o clasa politica debila, corupta, prost-crescuta si prost educata. Si-atunci de ce sa mai mergem sa-i votam? Chiar credem ca se va schimba ceva? Nu stiu daca votul din toamna aceasta va schimba sau nu ceva. Nimeni nu stie. Fara sa neg cele scrise mai inainte, o sa incerc sa dau totusi, pentru fiecare cetatean in parte, citeva argumente de ordin particular in favoarea mersului la vot.
1) N-o sa spun acum sloganul de care multa lume s-a saturat, „Cine nu voteaza nu conteaza”, dar nu fiindca n-ar fi adevarat. In realitate e mai rau decit atit. Mai ales acum, in conditiile unui vot (partial) uninonimal. Ca sa fiu mai concret, hai sa presupunem ca dumneata, cititorule, fara a fi neaparat un fan al vreunui partid, esti un adversar indirjit al PSD-ului (PNL-ului, PD-L-ului…). Nu mergi totusi la vot, fiindca „nu conteaza”. Un alt cetatean din circumscriptia ta, partizan al PSD-ului (etc.), va merge si va vota. Iar cum procentajele se calculeaza in functie de numarul de votanti, nu de cetateni ai tarii, votul lui va conta si pentru tine. El va vota pentru doi oameni. Ca vrei, ca nu vrei, in realitate ai votat nevotind. Daca jumatate din cetatenii unui colegiu nu se duc la vot, iar ceilalti voteaza majoritar cu candidatul unui anumit partid, acel candidat (si acel partid) ii va reprezenta pe toti oamenii din colegiu, adica si pe tine, care n-ai mers la vot. Ba chiar va vorbi in numele tau – spre enervarea ta. Enervarea ar fi insa nejustificata, fiindca si tu l-ai ales, prin simplul fapt ca i-ai lasat pe altii sa aleaga.
2) Daca nu ne satisface nici unul dintre candidati, solutia cea mai simpla ar fi sa votam in asa fel incit votul sa fie anulat – dar foarte clar. O asemenea varianta nu anuleaza lucrurile scrise mai sus, dar daca ar aparea – spontan sau printr-o mobilizare cetateneasca – un val de non-voturi, voturi de protest fata de intreaga clasa politica, politicienii ar fi nevoiti sa tina cont de ele. Si chiar daca n-ar face-o ei (multi avind obrazul suficient de gros ca sa nu le pese), actiunea n-ar trece neobservata. Un procentaj de 15-20% astfel de non-voturi i-ar obliga si pe cei mai nesimtiti dintre oamenii politici sa se prefaca macar ca sint ingrijorati.
3) Mai exista si un lucru care trece usor neobservat: pe termen lung, votul cetatenilor conteaza. Gindi-ti-va numai cite personaje politice, odinioara importante, au disparut din decorul politic tocmai pentru ca n-au reusit sa pastreze interesul si simpatia cetatenilor. Pe termen lung toti ajung la nivelul lor adevarat de incompetenta si pina la urma sint amendati de votanti. Au patit-o partide intregi. Cazul PN}-CD-ului este cel mai faimos, dar nu singurul. Acum, cind sigla partidului politic capata si un chip uman, chiar daca adesea acel chip e cam patibular, e si mai usor ca el sa dispara incet-incet din peisaj.
4) In fine, reiau cumva argumentul 1, dar din perspectiva Lor: din cite banuiesc eu, multi candidati s-ar bucura daca nu ati merge la vot. Nu mergeti voi, dar or sa mearga simpatizantii lor. Asa ca n-ar avea decit de cistigat din absenteismul masiv. Le sporesc sansele de a fi alesi – cu mai putine voturi, cu mai putina bataie de cap.
Eu, unul, nu vreau sa le fac pe plac.