Ce spun versurile pieselor despre evoluția societății noastre în ultimele patru decenii?, se întreabă savanții care au studiat peste 12.000 de melodii, din diverse genuri muzicale, apărute în perioada 1980-2020. Versurile melodiilor devin tot mai simple și mai repetitive și denotă o tendință crescută spre furie și introspecție, este una dintre concluziile acestei cercetări publicate la finalul lui martie în revista „Scientific Reports“.
„Versurile melodiilor pot servi ca oglindă a societății pentru că reflectă schimbările în valorile, emoțiile și preocupările sale“, a declarat pentru AFP Eva Zangerle, de la Universitatea din Innsbruck din Austria. „Am fost și martorii unor schimbări drastice în peisajul muzical, de la modul în care muzica este produsă la modul în care este comercializată, în ultimii 40 de ani“, spune cercetătoarea, referindu-se la înlocuirea discurilor de vinil și a casetelor de platformele muzicale online și mobile, care promovează muzica pe baza algoritmilor. „În toate genurile muzicale, am descoperit o tendință spre simplificare și repetiție“, explică Eva Zangerle. Aceste cercetări confirmă studii anterioare care au observat o scădere a temelor pozitive sau vesele și o creștere a celor care exprimă furie, dezgust sau tristețe. Și o atracție tot mai mare pentru introspecție în cuvintele cântăreților, care folosesc din ce în ce mai mult „eu“ și „mă“.
De asemenea, cercetătorii au examinat căutările fanilor diverselor genuri muzicale pe site-ul Genius, care adună versurile melodiilor.
Astfel, pasionații de rock, spre deosebire de toți ceilalți, sunt mult mai interesați de producțiile vechi decât cele mai recente. Un alt aspect notabil reliefat de studiu este acela că „primele 10 sau 15 secunde sunt decisive pentru a asculta sau a trece peste o melodie“.
În plus, acum, muzica tinde să fie mai mult ascultată ca fundal sonor, melodiile cu refrene cu versuri simple par a fi mai populare. „Ne amintim mai ușor de aceste versuri, pur și simplu pentru că sunt mai ușor de memorat. Și versurile acestor cântece ar trebui să funcționeze mai bine, pur și simplu pentru că sunt mai ușor de memorat“, spune Eva Zangerle.