Maturizarea autostrăzii A8 este tergiversată în mod vădit – din lipsă de interes, rea-voință, exces birocratic sau incompetență profesională.
La mijlocul lunii martie asociațiile civice pro-dezvoltare Moldova Vrea Autostradă, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8, asociații ce activează în regiunea noastră, au lansat un apel public: Se mai face Autostrada Iași-Târgu Mureș?
La inițiativa Camerei de Comerț și Industrie Iași, cele trei asociații implicate activ în susținerea acestui Proiect al Autostrăzii A8, Tg. Mureș – Iași – cu prelungire strategică spre Chișinău – Odesa, s-au întâlnit vineri, 15 martie 2024, pentru a analiza situația curentă a proiectului. Una dintre concluziile principale e faptul că „maturizarea autostrăzii A8 este tergiversată în mod vădit – din lipsă de interes, rea-voință, exces birocratic sau incompetență profesională“.
9/ Richter
E un lucru bine știut că efectele unei căi rutiere rapide se manifestă la toate nivelurile scalare, de la cel local, la cel regional, național și transnațional. Aici nu voi vorbi decât despre sectorul dintre Iași și intersecția A8 cu A7 (autostrada care va lega Moldova de Capitală) din zona Pașcanilor, sector ce e important nu doar din perspectiva relațiilor transcontinentale, ci și din perspectiva teritorială regională și locală. Livrarea acestui sector va însemna o diminuare consistentă a timpului de parcurs între Iași, cel mai important pol de servicii la nivel regional și restul localităților din Moldova.
Dacă în prezent cei 190 km dintre Siret și Iași sunt acoperiți în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul devenit tradițional de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 și A8 ar funcționa, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăți. Asta nu înseamnă doar o eficiență mai mare în ceea ce privește transportul de mărfuri, ci și o accesibilitate crescută la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învățământ etc.). Această diminuare consistentă a timpului de parcurs către un spital de elită din Iași ar putea salva multe vieți.
Între timp, Autostrada A7, ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucureștiului în periferie, se află în diverse stadii de construcție pe sectoarele Pașcani – intersecție cu A3 (la câțiva km SE de Ploiești). Această întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iași – intersecția cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forțe teritoriale dintre Iași – polul principal regional – și București – un pol superior, dar extern regiunii și aflat la mare distanță. Creșterea rolului Bucureștiului în Moldova, ca urmare a diminuării consistente a distanței-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iașului în ecuația teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, și așa destul de precară.
Decalajul actual de maturitate se va reflecta și într-un decalaj al livrării secțiunilor celor două autostrăzi. A7, fără A8 (relație foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Dacă A7 va ajunge la Bacău, să zicem, până la București băcăuanii vor avea 2 și jumătate. Cam tot atât face un băcăuan către Iași la momentul actual fără autostradă. În aceste condiții, fluxurile o vor lua razna, la fel și întreaga structură teritorială regională. Nu va mai conta că Iașul e mult mai aproape, spațial vorbind, sau că e polul tradițional al regiunii, ci vor conta doar talia și mirajul Bucureștiului. E foarte posibil să fie suficient un interval scurt, de 3-4 ani, între legarea Bacăului cu Bucureștiul printr-o autostradă și legarea Iașului la A7 pentru a se crea un nou model de practicare a teritoriului, în care Bucureștiul se va impune drept centralitate principală a zonei de mijloc a Moldovei vestice.
Primul venit, primul servit
În acest răstimp se va crea obișnuința și chiar dacă și Iașul se va insera pe sistemul autorutier, care va impune o distanță-timp între cele două orașe moldovene de puțin peste o oră, va fi dificil să se recreeze arhitectura fluxurilor regionale actuale. Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat până acum în dreptul acestui proiect, înseamnă eliminarea pentru mai mulți ani a Iașului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuația mobilității rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel național și transnațional.
În plus, această întârziere, mergând pe principiul nerod al finanțării de tip „primul venit, primul servit“, ar putea scoate A8 din toate liniile de finanțare.
În strategiile de dezvoltare teritorială a României, Moldova va rămâne o fundătură
După cum arată lucrurile în evoluția proiectelor de autostrăzi, Moldova își va conserva și pe mai departe starea de fundătură, doar ceva mai bine legată cu Bucureștiul. Pe vectorul vestic, cel care ne-ar aduce o oarecare prosperitate, încă nimic. Așa că ecarturile de dezvoltare între Moldova și restul regiunilor României nu au cum să se diminueze.
George Țurcănașu, lector doctor la Departamentul de Geografie al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, fost cercetător la ENSLSH Lyon. Este specializat în geografia teritoriilor, cartografie și modele cantitative utilizate în geografie. Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.