Deschiderea Bienalei de Artă s-a mutat în ultimii ani mai devreme, spre mijlocul lunii aprilie. Orice artist își dorește să fie selectat ca parte a celui mai important eveniment artistic din lume sau măcar să aibă o expoziție în orașul care e invadat cu ocazia preview-ului (a deschiderii pentru profesioniști) de multe dintre personalitățile importante din lumea artei: directori de instituții, curatori, critici de artă, galeriști, manageri culturali și numeroși artiști.
Expoziții și evenimente colaterale
Șerban Savu (artist), Ciprian Mureșan (curator)
Anul acesta, pe lângă cei doi artiști români, Șerban Savu (artist) și Ciprian Mureșan (curator), care au câștigat concursul de proiecte pentru Pavilionul României cu conceptul „What Work Is/ Ce este munca“, alți trei artiști au parte de expoziții în Veneția. Luni, 15 aprilie, de la ora 16.00, s-a deschis „Where the Sun Sleeps“ al artistei Tincuța Marin, născută în Galați, dar care a studiat și activează la Cluj. Situată în Oratorio dei Crociferi, un loc cu rezonanță istorică datorită unei serii de picturi renascentiste ale lui Palma il Giovane, care rivalizează cu cele ale lui Tintoretto, instalația Tincuței Marin este formată din patru pânze de mari dimensiuni susținute de tot atâtea sculpturi de bronz. Lucrările cu referință în arta egipteană antică (titlul trimite la Nut, zeița egipteană a cerului, stelelor, mamelor, astronomiei și universului) sunt așezate în mijlocul spațiului, lăsând la dispoziția vizitatorilor un traseu clar, limitat, care obligă la un raport direct, dar intim cu picturile și sculpturile. Instalația rămâne în Veneția până pe 12 mai.
Tincuța Marin
La câteva sute de metri, în aceeași seară a avut loc un performance care prefațează expoziția „Lingua Ignota“ (Limbă necunoscută – t.m.) pe care artista Victoria Zidaru și curatoarea Adina Drînceanu o vor deschide între 11 mai și 29 septembrie la Istituto della Pietà. Titlul expoziției este inspirat din scrierile lui Hildegard von Bingen, figură recunoscută a secolului al XII-lea pentru perspectivele ei teologice și ecologice, cea care a dezvoltat și un alfabet în scopuri mistice. Performance-ul a fost găzduit de Archivi della Misericordia și s-a bazat pe instalația care încă mai poate fi văzută la Muzeul Național de Artă Contemporană din București până pe 19 mai. Țin minte că prima reacție pe care am avut-o când am urcat în spațiul de la etajul 4 al MNAC, unde încă se mai află expoziția „Ziua întâi“, a fost să exclam cât de bine s-ar potrivi într-o bienală. Anvergura, materialitatea, textura, mirosul, atenția la detalii, elementele care o susțin – toate m-au făcut să-mi doresc să văd o astfel de expunere într-un pavilion expozițional sau ca parte a unei expoziții de grup. I-am mărturisit aceste gânduri doamnei Zidaru care mi-a mărturisit că, încurajată de alte persoane care au avut aceleași trăiri, a înscris proiectul la concursul pentru Pavilionul României, însă a pierdut în fața celui care avea să se deschidă miercuri în Giardini.
Performance, Instalația „Lingua Ignota”, Victoria Zidaru ©Giulia Gaffo
Din cauză că ne-am încurcat puțin pe străduțele întortocheate ale Veneției încercând să ajungem la adresa Arhivei, am prins exact finalul evenimentului în care două performere, acompaniate de muzică live, derulau și se înfășurau în firele a două ghemuri supradimensionate, aduse special din România – unul împletit din frunze de stejar alb, altul din hârtie. Pe o masă erau așezate mai multe pachete ce conțineau bucăți dintr-un astfel de fir împletit din frunze de stejar alb, înfășurat într-o bucată de pânză pe care era brodat un cuvânt pe care-l descopereai doar după ce-ți alegeai și desfăceai suvenirul. Din ce mi-am dat seama, cuvintele erau din seria celor folosite în expoziția de la MNAC. Ulterior am citit în kitul pentru presă că există acest website, donateaword.org, unde vizitatorii pot trimite cuvinte – după ritualul Descântecului – care ulterior pot fi brodate și combinate cu elemente naturale sigilate cu ceară. Până acum au fost colectate contribuții din partea comunității venețiene din jurul institutului menționat mai sus și din satul Liteni din Bucovina, locul unde s-a născut artista. Acestea pot fi dăruite apoi, așa cum Victoria Zidaru le-a pus la dispoziția vizitatorilor performance-ului oferind astfel posibilitatea de a alege, fără să știe dinainte, unul dintre aceste cuvinte. Am nimerit „Disciplina“, acum trebuie doar să-mi dau seama dacă e o calitate pe care o am sau una pe care trebuie să o mai dezvolt.
Marți, pe o ploaie ciudată, cu niște rafale de vânt care făceau imposibilă deschiderea unei umbrele, am plecat spre Squero Castello, acolo unde Zuecca Projects Venice vernisa expoziția „Estranged from Nature“ a artistului clujean Ioan Sbârciu. Poziționarea excelentă, aproape de una dintre ieșirile de la Arsenale, în dreptul Ponte dei Pensieri (Podul Gândurilor – t.m.), oferă premise bune pentru un aflux important de vizitatori. Curatoriată de Maria Rus Bojan și Alessandro Possati, expoziția este formată dintr-un număr de nouă lucrări de mari dimensiuni (trei dintre ele, denumite Transylvanian Lights, măsoară nu mai puțin de patru metri înălțime și șase lungime) ce vor rămâne în generoasa locație până pe 14 iulie. Deși asta mi-a amintit de expoziția de la MNAC din 2019, când a instalat o pânză de 28 metri lungime și cinci înălțime în Sala de Marmură a muzeului, lucrările sunt realizate între 2012 și 2022. Chiar dacă tema este total diferită, ceva anume din aceste pânze enorme îmi evocă amintirea unor lucrări ale artistului german Gerhard Richter.
Ioan Sbârciu
Merită menționat faptul că, în calitate de profesor de pictură, Ioan Sbârciu i-a avut ca studenți pe principalii reprezentanți ai grupului cunoscut ca Școala de la Cluj: Victor Man, Marius Bercea, Mircea Suciu sau Șerban Savu. Deși ocupat cu pregătirile pentru deschiderea pavilionului de a doua zi, ultimul și-a făcut timp și a venit să-și felicite fostul profesor.
Cei interesați de opera lui Ioan Sbârciu se vor bucura să afle că, la vară, fostul rector al Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca urmează să aibă o expoziție la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.
Galerie foto