
«Amalgam de impresii, senzatii, amintiri, reflectii si proiectii oniric-materiale, Cartea aleanului refuza in mod deliberat ideea de constructie. Textele nu sint aranjate nici tematic, nici cronologic. Ele refac drumul sinuos, ilogic, paradoxal, al unei minti dominate, in egala masura, de memorie si intimplare. E singura influenta lesne detectabila a modernismului caruia i se revendica magistrii si buna parte din generatia lui poetica. Caracterul de carte de amintiri, de album ilustrat, de aide-memoire gasit la o raspintie a existentei e intarit de fiecare text. Verigi multicolore dintr-un lant ce pluteste parca indiferent intr-un spatiu ermetic, poeziile au arborescenta blinda a gindului perfect placat pe o realitate pe care n-o pot controla.
Incepind cu Let Us Compare Mythologies si sfirsind cu volumul din 2006, The Book of Longing (Cartea aleanului), n-a existat vers al lui Cohen in care sa nu se simta boarea acestor doua forte: profetismul ebraic si energetismul sexual. Volumele lui de implicare politica – Flowers for Hitler (1964) si Parasites of Heaven (1966) – sint scrise, si ele, sub influenta „militantismului” social (si socialist) al carui campion plin de fervoare s-a dovedit, decenii in sir, Irving Layton. Combinatia de dionisiac si civism, de celebrare a placerii de-a trai si a responsabilitatii etice provenea, desigur, din filonul profetismului ebraic. Dar felul dezinhibat in care Layton combina dogmele religioase cu libertatea practicilor sexuale nu putea sa nu seduca un poet care era fascinat, instinctiv, de puterea dragostei si a mortii. Sultanatul sexual si despotismul poetic in care traia Layton isi aveau in Cohen cel mai fidel dintre discipoli.» (Mircea Mihaies)