A început balul. Alegerile locale vor avea loc pe 9 iunie, concomitent cu scrutinul pentru Parlamentul European. Campania a început deja, putem face o primă analiză. De europene se vorbește tot mai puțin, pentru că în satele și orașele patriei e mai important cine iese primar sau câți consilieri locali va avea un partid sau altul decât numele celor trimiși la Bruxelles.
Campania actuală capătă însă și nuanțe comice: PSD și PNL se atacă tot mai intens în județe, dar lista comună, care conține și sigla inamicului, va trebui votată de oamenii ambelor formațiuni. E o premieră mondială ca un partid să adopte strategii diferite în alegeri care se desfășoară, culmea, în aceeași zi.
Bătălia de la locale e însă mai interesantă decât puteam intui cu doar câteva luni în urmă. Punctul de interes rămâne Capitala, acolo unde Nicușor Dan pare favoritul confruntării. Voturile anti-Nicușor se împart între trei candidați – Firea, Piedone și Burduja –, astfel că misiunea edilului actual e mult ușurată. Firea și Piedone au fiecare în sondaje cam 20-22%, suficient ca Nicușor să profite de noua situație rezultată după retragerea medicului Cîrstoiu din cursă.
Precampania de la locale a mai adus ceva: botezul Alianței Dreapta Unită și dezumflarea balonului auriu. Competiția de la București aduce puncte în plus pentru ADU peste tot în țară, astfel că se anunță meciuri interesante în multe orașe.
La Timișoara, edilul USR Dominic Fritz rămâne cu prima șansă, la fel cum la Brașov sau Bacău, primarii actuali ai USR își pot recâștiga mandatele. Și la sectoarele 1 și 2, Clotilde Armand și Radu Mihaiu sunt favoriți.
O bătălie aspră se anunță la Iași, atât la Primărie, cât și la Consiliul Județean. Liberalul Mihai Chirica își încearcă norocul pentru al treilea mandat, în timp ce dosarele sale penale se adună precum norii înaintea furtunii. Principalul său adversar rămâne Marius Bodea de la USR, iar întrebarea este dacă ieșenii s-au săturat de o administrație șleampătă sau, dimpotrivă, rămân aceiași mari admiratori de flori, gazon și machete. Iașul e sufocat nu doar de interese imobiliare, ci și de șmecheri care populează mai toate partidele.
Și la Consiliul Județean Iași asistăm la un meci strâns. Actualul președinte Costel Alexe, trimis în judecată în două dosare penale, îl are ca principal adversar pe social-democratul Bogdan Cojocaru. PSD stă mai bine în rural, însă Alexe are avantajul municipiului, unde Chirica îi varsă voturi gratis în tolbă.
Comasarea localelor cu europenelor a prins AUR pe picior greșit. Fără structuri în teritoriu, George Simion a adunat în mare grabă tot felul de neica nimeni și de oportuniști, dar și de oameni care n-au mai încăput pe listele PSD și PNL. Aceste personaje și-au descoperit dintr-o dată vocația suveranistă. Însă nu ești verosimil când spui că te bați cu hidra, dar o faci cu personaje a căror credibilitate tinde spre zero.
AUR e în cădere liberă, iar galopul de sănătate așteptat la europarlamentare se va transforma foarte probabil într-un eșec de proporții.
Alegerile din 9 iunie vor influența în mare măsură ceea ce se va întâmpla în toamnă. Acum se dă bătălia pentru Parlamentul European și pentru primării, dar e doar încălzirea pentru prezidențiale și parlamentare. Șeful statului este cel care face jocurile la Palatul Victoria, în timp ce alegerile generale stabilesc zestrea cu care fiecare partid intră în negocierile pentru formarea noului Guvern.
La cum arată azi lucrurile, e puțin probabil ca PSD și PNL să aibă liste comune la parlamentare și candidat unic la Cotroceni. În ciuda optimismului afișat în tabăra puterii, PSD și PNL nu mai pot fi atât de sigure că va fi anul defilării. Vor fi Ciolacu și Ciucă finaliștii de la prezidențiale? Greu de crezut. Poate Mircea Geoană să strice jocurile celor din PSD și PNL? Are Dreapta Unită forța de a propulsa un candidat în turul doi? Sunt întrebări la care este greu de formulat acum un răspuns, pentru că orice e posibil.
Taberele se radicalizează, iar temperatura politică crește de la o săptămână la alta. PSD și PNL sunt bine înfipte în teritoriu, dar întotdeauna în anii electorali apare fermentul schimbării. Curentul suveranist pare că și-a atins vârful în România, oamenii încep să înțeleagă că nu AUR e alternativa. Există în schimb o mare așteptare față de Dreapta Unită. Începutul e bun, dar de la speranță la vot calea e lungă.