Cetățenii din statele europene sunt tot mai interesați de alegerile pentru Parlamentul European, alegeri programate în perioada 6-9 iunie. Cel puțin aceasta este concluzia ultimului Eurobarometru, comandat de oficialii de la Bruxelles.
Potrivit sondajului, peste trei sferturi dintre cetățeni consideră că votul este mai important ca niciodată, având în vedere situația tensionată la nivel mondial. Cam 60% dintre cei intervievați sunt interesați să participe la scrutin, în condițiile în care la alegerile din mai 2019 mai puțin de 50% dintre cetățenii europeni s-au prezentat la urne.
Uniunea Europeană nu mai pare doar conglomeratul birocratic cu care ne-am obișnuit, ci locul în care se iau deciziile importante și care ne influențează viața. Sunt țări care au înțeles mecanismul și care se bat nu doar pentru funcțiile de conducere din cadrul Uniunii, ci furnizează și politicieni cu mai multă greutate la Bruxelles. Până la urmă, sunt multe decizii pe care guvernele naționale le iau în urma unor proiecte votate la Bruxelles sau Strasbourg.
Alegerile din iunie vor fi un test pentru întreaga Europă. Vrem mai multă Uniune Europeană sau dimpotrivă, Bruxellesul ne enervează și trebuie să aibă mai puțină putere? Există partide în diverse state europene care se pronunță pe față împotriva existenței UE. Vom vedea ce pondere are acest curent și în ce măsură el va influența politicile la nivel european. Există temeri că un scor de peste 30% pentru formațiunile extremiste ar putea fi începutul destrămării UE. Iar în această situație consecințele pentru întreaga Europă ar fi dramatice.
Vedem azi că Uniunea Europeană e încă restantă la multe chestiuni presante. Sunt țări care sprijină pe față Rusia, în timp ce altele se codesc când vine vorba de ajutorul militar oferit Ucrainei. Țările din flancul estic, respectiv statele baltice, Polonia sau România resimt acut amenințarea rusă, dar există și state care privesc cu multă relaxare ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.
Aceasta va fi una dintre temele urgente ale viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene. UE va trebui să tranșeze și chestiunea unei armate comune, care să acționeze în cazul unei amenințări militare a Moscovei. S-ar impune o discuție serioasă pe această temă, în condițiile în care Europa nu poate aștepta la nesfârșit doar intervenția Statelor Unite și a NATO.
Să nu uităm că Uniunea Europeană a trecut prin crize succesive în ultimii ani. A fost mai întâi pandemia cu achiziția comună de vaccinuri, apoi a venit criza energetică și șantajul Rusiei la aprovizionarea cu gaze. Uniunea Europeană a reușit să treacă peste o criză energetică majoră, e drept și pe fondul unor ierni mai blânde.
Avem sau nu nevoie de o Europă unită? Fiecare cetățean european ar trebui să cântărească atent beneficiile, dar și neajunsurile.
Dacă analizăm efectele asupra României, saltul economic pe care l-am făcut din 2007 încoace este uriaș, PIB-ul a crescut de câteva ori, iar nivelul de trai nu este departe de cel din statele dezvoltate.
Fără banii europeni, România ar fi arătat rău. Că multe dintre fondurile europene au fost cheltuite anapoda sau mai direct spus au fost furate, asta e o altă chestiune. Aici procurorii români și europeni ar trebui să se pronunțe și să reacționeze fără milă.
Cât privește campania din România pentru alegerile europarlamentare, e păcat că aceasta este strivită de competiția pentru locale. PNL și PSD s-au temut de votul politic, aducându-i în arenă pe primari. E un truc la care apelează politicienii fricoși, care se ascund în spatele unor edili ce vor trage pentru ei, dar indirect și pentru partidele din care fac parte.
Va fi interesant de văzut și reacția românilor din diaspora. Se vor duce la vot, va fi o miză pentru ei? Iar dacă se vor prezentat, vor opta masiv pentru formațiuni populiste?
Alegerile locale alături de cele prezidențiale stârnesc de fiecare dată cele mai multe pasiuni. Și aduc și cei mai mulți oameni la vot. Dar votul pentru un primar nu ar trebui să influențeze și opțiunea pentru lista la europene.
Înainte de a pune ștampila, ar trebui să căutăm răspuns la o întrebare simplă: cum ar fi arătat România, dacă nu ar fi fost membră a Uniunii Europene?