Arta îndelung se actualizează; arta este scumpă și selectivă; arta critică, se laudă, se trufește; arta se poartă des cu necuviință, caută doar la ale sale, se aprinde de mânie, gândește răul uneori, nu se bucură de dreptate, ci se entuziasmează la intrigi. Arta nu vorbește cu oamenii, ci adesea vorbește la pereți. Așa ar suna o alegorie răsturnată a celui mai popular citat despre dragoste din cultura occidentală. Iubim arta cu toții. Dar, cum unii dintre noi își propun să trăiască din asta, nimic nu putea veni mai oportun pe scena de artă din România ca un târg. Un târg de artă fără precedent, o platformă și un nucleu de colaborare între galeriști, artiști, colecționari și curatori. Ajuns la a doua ediție, RAD Art Fair s-a desfășurat la București în perioada 16-19 mai 2024.
Inițiat de Daniela Pălimariu și Catinca Tăbăcaru, târgul de artă, unic în România pentru calitatea și diversitatea expozanților, a reunit 26 de galerii de artă din țară și din afara granițelor în incinta hotelului Caro din București. Gândit ca acronim internațional – Romanian Art and Design sau Romanian Art Dealers, RAD se dorește în primul rând piatra de temelie a unei comunități ce își propune să crească scena de artă a României în următorul deceniu.
RAD 2024 a reușit să aducă laolaltă galeriile Sandwich, Ivan, Anca Poterașu, Galeria Posibilă, Galeria Romană, Atelier 35, Cazul 101, 2/3 Galeria, IOMO, Laborna, G15 Design, Suprainfinit, Sector 1 și /SAC din București, Plan B, Sabot, Biju, Zina și Relicvar din Cluj-Napoca, Jecza din Timișoara, dar și galerii din afara țării precum Lutnița (Chișinău), New Now Art Space (Frankfurt) și Gregor Podnar (Viena). Iașul a fost prezent la RAD 2024 cu galeria Borderline Art Space, aducând în fața publicului bucureștean lucrări ale fotografului Leonard Alecu.
Nu doar pentru calitatea tehnică, ci mai degrabă pentru acuratețea proiectului său artistic și narațiunea fascinantă a expedițiilor întreprinse la Cercul Polar de Nord, Leonard Alecu a atras grupuri consistente de vizitatori în jurul fotografiilor sale alb-negru.
Tot de la Iași, o impresionantă fotografie de mari dimensiuni a artistului Matei Bejenaru a fost expusă la standul galeriei Anca Poterașu.
Cel mai prezent participant din Iași a fost Daniela Pălimariu (stabilită în București), în calitate de coorganizator al târgului, galerist participant cu galeria Sandwich, artist cu lucrări de sculptură în parcul RAD, moderatoare și speaker în cadrul discuțiilor publice, dar și inițiatoare a comunității Doi Joi ale cărei hărți cu galeriile din București au completat experiența cuprinzătoare a scenei de artă. Multiplicitatea acestor roluri a fost și subiectul unei dezbateri în cadrul RAD Talks privind rolurile hibride din lumile artei contemporane. Pe lângă spațiile dedicate galeriilor de artă (cele șase galerii care s-au alăturat anul acesta târgului au primit un spațiu nou, separat de zona centrală a celorlalte galerii), RAD 2024 a inclus și alte puncte de interes pentru vizitatori: parcul de sculptură, o clădire individuală dedicată secțiunii de design, zona de garage sale, locul dedicat atelierelor pentru copii și cortul pentru dezbateri și prezentări. O mică librărie a pus la dispoziția vizitatorilor diverse cataloage și albume cu artiștii români expuși la toate standurile galeriilor.
Nume mari ale artei românești – Paul Neagu, Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Șerban Savu, Ștefan Câlția sau Horia Bernea, s-au regăsit printre artiștii expuși, ca repere pentru direcția solidă pe care RAD vrea să o contureze. Alături de aceștia, galeriile au propus și lucrări ale artiștilor tineri precum Miruna Radovici, Flaviu Cacovean, Dan Vezentan, Gabriel Stoian, Ingrid Farcaș și mulți alții.
Fiecare zi a târgului a inclus și evenimente precum RAD Talks, cu invitați din zona de artă, cu serii de prezentări în cadrul secțiunii RAD Curatorial, cu vizite la galeriile și atelierele artiștilor din București, iar serile s-au prelungit cu petreceri dedicate. Dezbaterile și prezentările teoretice au avut loc în mare parte în limba engleză.
În cadrul secțiunii RAD Curatorial au luat cuvântul curatorii invitați – Barbara Horvath (Austria), Agnès Violeau (Franța), Maja Ćirić (Serbia), Biljana Ćirić (Rusia) și Ami Barak (România/ Franța), propunând metode noi de a vedea și a implementa expoziții, dar și moduri de a lucra cu artiștii. Sub numele Curatorial Change, secțiunea a adus în discuție responsabilitatea curatorilor de a se alinia schimbărilor din societate și de a ține cont de impactul real pe care îl pot avea în comunități. Poate curatoriatul să schimbe vieți? Poate avea oare un scop utilitar, cu aplicabilitate în societate? Poți curatoria cu o funcție socială în minte? Acestea au fost câteva dintre întrebările invitaților. Pe lângă acestea, o nouă terminologie, aceea de „curatoriat sintetic“ a stârnit interesul publicului, vorbindu-se despre expoziții figitale, care transpun sau intercalează, prin intermediul inteligenței artificiale, spațiul fizic cu cel digital.
O conversație mai mult decât utilă a avut loc în ultima zi a târgului legată de pavilionul României la Bienala de la Veneția, avându-i ca invitați pe Mihai Pop, Ciprian Mureșan, Magda Radu și Mihnea Mircan, actori importanți în dinamica participării naționale a României de-a lungul ultimilor cincisprezece ani. Atmosfera de familie lărgită și împărtășirea succesului, dar și a neliniștilor, au consolidat microcomunitatea tuturor agenților culturali veniți la RAD.
Pictura și sculptura și-au găsit cumpărători mai ușor, în timp ce fotografia încă mai are de câștigat teren pe piața de artă din România. Pentru a veni în întâmpinarea colecționarilor aflați la început de drum, RAD a pus la dispoziție și o selecție de lucrări cu prețuri accesibile. RAD 2024 a însemnat o experiență plină de inspirație și motivație pentru a face, expune, vinde și colecționa artă.
Ce altă parabolă s-ar potrivi pentru un târg de artă sclipitor, flamboiant și eclectic, dacă nu scena din filmul franco-româno-sovietic Mama (Rock and Roll Wolf), din 1976, unde capra, mama iezilor, pe numele ei chiar Rada, se lasă furată de minunățiile văzute la târg, în timp ce lupul dă târcoale iezilor rămași singuri acasă? O dată pe an, pulsul scenei de artă din România palpită la standarde internaționale, la târgul unde „totu-i ca-n povești“.