
Aprilie: Norman Manea s-a reintilnit cu publicul roman dupa 22 de ani
Patru evenimente in patru zile
De luni, 14 aprilie, si pina joi, 17 aprilie, Norman Manea s-a intilnit cu publicul, a lansat seria sa de autor de la Editura Polirom, a participat la o dezbatere si a conferentiat. Cel mai tradus autor roman in strainatate s-a intors pentru cititorii sai, indeosebi pentru tinara generatie de lectori. Norman Manea a vorbit timp de o saptamina, in cadrul evenimentelor oficiale si in nenumaratele interviuri acordate, despre relatia sa cu Romania, dar si despre propriul succes, incercind sa raspunda si la intrebarea „Cum poate fi exportata literatura romana?”. Scriitorul a trecut in revista si „legendele” care circula despre sine in Romania si, fara tabuuri, a facut referire si la „conspiratiile” pe care le vad unii in apartenenta la iudaism si „avantajele” ce ar deriva din aceasta.
Legendele despre Norman ManeaPe 14 aprilie, la Muzeul Literaturii Romane (MNLR) din capitala, a avut loc prima intilnire a scriitorului Norman Manea cu publicul romanesc din ultimii 22 de ani. Supravietuitor al Holocaustului, scriitorul a parasit tara in 1986. A revenit in 1997, insa momentul a fost unul mai degraba deprimant pentru Norman Manea, scriitorul refuzind orice contact cu media sau intilnirile publice. Radu Calin Cristea (directorul institutiei-gazda) si Carmen Musat (redactor-sef al revistei „Observator cultural”) au fost amfitrionii intilnirii de la MNLR, organizata sub egida saptaminalului „Observator cultural”. Scriitorul Norman Manea a afirmat ca succesul sau ar fi venit mult mai greu daca la momentul exilului fortat in Statele Unite ale Americii nu ar fi avut deja o carte tradusa in germana. Norman Manea a precizat, mai mult, ca accesul pe piata germana i-a fost mijlocit chiar de doi scriitori romani de limba germana. „Una dintre legendele care circula aici este si aceasta – ca am fost un obiect de marketing foarte staruitor si eficient, si astfel, inclusiv prin conspiratia iudaica si foarte buni agenti, am fost propulsat drept spre luna. Lucrurile nu au stat asa. Prima mea carte care a aparut in Occident a fost in Germania si datorita unor scriitori romani de limba germana pe care nu ii cunosteam. Cind am ajuns in America, aveam o carte in Germania cu excelente recenzii in presa. S-a intimplat, nu a fost nici un marketing la mijloc, nu pot sa spun ca s-a intimplat datorita extraordinarei mele relevante. S-a intimplat asa. Daca nu as fi avut aceasta carte in America – nu vreau sa imi tai singur craca de sub picioare si sa spun ca nu s-ar fi intimplat nimic –, cu siguranta s-ar fi intimplat mai greu si foarte lent. Marketingul – atit pentru aceasta prima carte, cit si pentru celelalte – a fost al editurii. Si a fost unul modest, fiind un scriitor din Europa de Est.” Norman Manea a mai precizat ca este constient de faptul ca nu se incadreaza in categoria scriitorilor de masa, ci, mai degraba, in aceea a scriitorilor „dificili”. „Nu sint cel mai bun produs vandabil.”
Un „lup singuratic”
Norman Manea a fost prezent marti, 15 aprilie, la sediul Institutului Cultural Roman, la lansarea primelor patru volume ale seriei de autor care i-a fost consacrata de Editura Polirom si care va cuprinde peste 20 de volume. Au vorbit directorul general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu – despre serie, si criticii literari Carmen Musat si Paul Cernat – despre carti. Primele patru volume lansate au fost Vorbind pietrei, Inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow, Intoarcerea huliganului si Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici. Norman Manea a apreciat eforturile Institutului Cultural Roman din ultimii ani de a incerca sa „rezolve o obsesie destul de provinciala, dar persistenta a scriitorului roman de a fi apreciat, daca se poate chiar de a lua un premiu Nobel. Iar cu cit vor fi acordate mai multe premii Nobel Romaniei, cu atit mai bine!”. Scriitorul a atras insa atentia ca se inscrie in seria acelor „lupi singuratici” care nu au beneficiat de ajutorul nici unei institutii nationale.
Alte evenimente
Norman Manea a mai participat miercuri, 16 aprilie, la Grupul pentru Dialog Social, la dezbaterea „Exilul – o trauma privilegiata”, moderata de scriitorii Gabriela Adamesteanu si Stelian Tanase, iar joi, 17 aprilie, a sustinut la Colegiul Noua Europa conferinta: „Imposibilitati kafkiene”. La Cluj, Universitatea „Babes-Bolyai” i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa pe 21 aprilie, iar pe 22 aprilie a fost primit de Facultatea de Litere a Universitatii clujene pentru a lansa seria de autor de la Polirom impreuna cu Ruxandra Cesereanu si Corin Braga. Universitatea Bucuresti i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa pe 24 aprilie. Programul a mai cuprins o conferinta la Facultatea de Litere si o masa rotunda alaturi de Antonio Tabucchi. De altfel, alaturi de Tabucchi a vizitat Bucovina natala si s-a intilnit cu publicul pe 30 aprilie, la Sibiu, la Biblioteca Astra.