Orhan Pamuk a ocolit elegant raspunsurile la intrebarile politice, de altfel le-a cerut jurnalistilor sa-l intrebe mai mult despre literatura lui, decit despre relatia lui cu autoritatile turce. „Nu sint un scriitor politic, am supravietuit politicii si continuu sa fac asta”, a afirmat el, explicind totodata de ce in 2002, cind publica Zapada – roman care a aparut si in limba romana –, a spus „acesta este primul si ultimul roman politic al meu”: „Am trait oribila experienta a scriitorilor turci care voiau sa-si serveasca tara scriind romane politice si care au sfirsit prin a face mai mult rau. Generatia de scriitori turci anterioara generatiei mele a reusit sa-si distruga literatura raspunzind la chestiuni politice”. Pamuk s-a raportat la marii clasici, ca Dostoievski si Tolstoi, explicind ca „natura artei romanului contrazice propaganda politica, este incompatibila cu a scrie despre politica”. A raspuns insa in citeva cuvinte ca libertatea kurzilor este importanta, dar nu este cel mai important lucru in Turcia, in primul rind cerindu-se rezolvata problema libertatii de exprimare si a democratiei, pentru ca sint inca scriitori care ajung in inchisoare din cauza a ceea ce spun, iar institutii ca Armata continua sa fie o piedica in calea libertatii.
Scriitorul turc, care in urma unui interviu dat in Elvetia pe tema genocidului turcilor impotriva armenilor de acum 93 de ani, subiect inca tabu in Turcia, a riscat inchisoarea, a explicat cit de inconfortabil este sa fie intrebat tot timpul despre chestiuni politice, cind el este de fapt in primul rind scriitor. „In Turcia, circula o anecdota pe seama mea, ca asta este cea mai mare pedeapsa pe care am primit-o din partea autoritatilor turce, sa fiu nevoit tot timpul sa raspund la intrebari politice.” Totusi, scriitorul recunoaste ca este dificil, daca nu imposibil sa controlezi felul in care romanele tale sint receptate. „In general, in Europa, cartile mele – Ma numesc Rosu, Cartea Neagra, Zapada – au fost citite ca fiind descrieri ale Turciei, ale Istanbulului. Asta e problema cu tarile din Uniunea Europeana, ca vor sa citeasca despre ce se intimpla in Turcia, cu turcii in Europa.”