Eveniment major al istoriei, Ziua Z, debarcarea Aliată în Normandia, a exercitat o imensă fascinație asupra creatorilor în cele opt decenii care au trecut din iunie 1944.
În ce privește domeniul literar, Ziua Z a inspirat mai multe cărți de non-ficțiune, clasicul absolut fiind volumul Ziua cea mai lungă, cartea lui Cornelius Ryan apărută în 1959. Evident însă, cele mai spectaculoase evocări ale evenimentelor nu putea fi altele decât cele de pe marile și micile ecrane. Hollywoodul îndeosebi a fost foarte interesat de subiect, mai ales din perspectiva filmelor blockbuster care au exploatat Debarcarea, luându-și uneori multe libertăți față de evenimentele istorice.
Unele filme sunt clasice, cum este Ziua cea mai lungă (1962), bazat pe cartea lui Cornelius Ryan. O superproducție în adevăratul sens al cuvântului: trei regizori, cinci scenariști (printre care Cornelius Ryan și cunoscuții scriitori Romain Gary și James Jones) și o distribuție gigantică, ce a epuizat aproape toată lista marilor vedete americane (și nu numai) ale perioadei. După mai bine de trei decenii, viziunea de referință asupra Debarcării a fost definitivată și adusă pe ecrane de Salvați soldatul Ryan (1998) al lui Steven Spielberg, film cu cinci premii Oscar și un considerabil succes comercial.
Spielberg, un pasionat al celui de Al Doilea Război Mondial, avea să recidiveze câțiva ani mai târziu cu miniseria Band of Brothers, concepută împreună cu actorul Tom Hanks. Francezii, primii „beneficiari“ ai Zilei Z, au atacat și ei cinematografic subiectul, surprins în câteva filme de referință precum Un singe en hiver de Henri Verneuil, cu Jean Gabin și Jean-Paul Belmondo, sau Les femmes de l’ombre (2008) a lui Jean-Paul Salomé.
Tot Spielberg este vinovat de prima prezentare realistă a Debarcării din Normandia în domeniul jocurilor video, cu Medal of Honor: Allied Assault, care permite, pentru prima dată, unui jucător să încarneze un soldat american țintă a focului inamic pe plaja Omaha. În acest joc, dar în și altele, „este evidentă influența Salvați soldatul Ryan, atât la nivel de cromatică a imaginii, care tinde spre gri-albastru, cât și în secvențele inspirate din film“, constată Romain Vincent, profesor de istorie și creator al canalului YouTube Jeux vidéo et histoire.
Fiind vorba despre jocuri, evident, există și titluri mai originale, cum este Conker’s Bad Fur Day (2001), o confruntare sângeroasă între veverițe și ursuleți de pluș, sau Worms 3D (2003).
Etalonul cinematografic al violenței războiului
Nici un alt film realizat vreodată nu a reușit să imprime mai bine în conștiința publicului brutalitatea neiertătoare și violența războiului așa cum a făcut-o filmul lui Steven Spielberg. Lansat inițial în 1998, Salvați soldatul Ryan a devenit imediat referința prin definiție pentru astfel de producții și pentru ilustrarea acestui eveniment istoric. Nu e de mirare că în iunie anul acesta filmul a fost inclus și în programul manifestărilor prilejuite de serbarea a opt decenii de la Ziua Z și readus în cinematografele din Franța. De asemenea, Spielberg și Tom Hanks au fost prezenți pe 6 iunie la ceremonia organizată în Normandia, la locul celebrei debarcări.
„Nici un film nu a modelat mai profund Ziua Z în imaginația populară ca această capodoperă a lui Spielberg din 1998“, scrie BBC. „Spielberg a adus publicul mai aproape ca niciodată de viziunea și sunetele înfricoșătoare ale luptei, reinventând astfel filmul de război. Scena de luptă din deschidere, care prezintă debarcarea americană pe plaja Omaha, rămâne o viziune uimitoare și absolut devastatoare a războiului ca un fragment de iad, o prezentare fără precedent în cinematografia mainstream americană“.
„În aceste prime 23 de minute de film, Spielberg a creat un moment de istorie a filmului care merită să-și ocupe locul alături de treptele din Odesa ale lui Eisenstein, urmărirea diligenței lui Ford și lupta samurailor în ploaie a lui Kurosawa în panteonul marilor secvențe de acțiune cinematografică“, scrie James Chapman, profesor de studii cinematografice la Universitatea din Leicester, în cartea War and Film. A fost un moment remarcat la vremea respectivă și de cei mai importanți critici cinematografici, precum Janet Maslin, care scria în „The New York Times“ că este „cel mai bun film de război al vremurilor noastre“, sau de Roger Ebert.
Influența Ryan este evidentă, fiind ușor detectabilă în ADN-ul aproape oricărei producții cinematografice ce are ca temă războiul, fie în dipticul lui Clint Eastwood Flags of Our Fathers și Letters from Iwo Jima, fie în filmul lui Ridley Scott Black Hawk Down, fie în mai recentul Nimic nou pe frontul de vest (2022).
Limbajul ororii
Christopher Nolan, autor al apreciatei pelicule de război – Dunkirk, explica într-un interviu că Salvați soldatul Ryan folosește un „limbaj cinematografic al ororii“, care te face să îți ferești privirea, câtă vreme el în Dunkirk a încercat să construiască „limbajul cinematografic al suspansului“, care să te facă să ții ochii lipiți de ecran.
„De fapt, o parte considerabilă a carierei mele a tins spre Salvați soldatul Ryan“, explica Steven Spielberg într-un interviu din 1998 în care enumera filmele în care a surprins Al Doilea Război Mondial, de la scurtmetrajul Escape to Nowhere, realizat la 14 ani, la Empire of the Sun, din 1987, bazat pe romanul lui J.G. Ballard, trecând prin comedia 1941 și, evident, Indiana Jones. „Nu am dorit să înfrumusețez războiul sau să fac un film de propagandă“, spunea regizorul. „Ar fi fost un patriotism ostentativ și exagerat. Ador să revăd astăzi vechile filme hollywoodiene de după război. Unele sunt regizate și interpretate în mod strălucit, dar nu fac decât să glorifice lupta.“