Initiatorii acestuia, Nicole Kenney si K.S. Rives, isi roaga subiectii sa precizeze ce si-ar dori sa faca inainte de a muri, imortalizind cu aparate Polaroid momentul exprimarii. Dorinta este apoi constiincios notata pe fotografie, iar subiectilor li se cere adresa de e-mail. Fiindca proiectul nu se opreste intr-o galerie, ci se intinde peste timp: in citiva ani (cinci, zece, douazeci…), participantii vor fi contactati si rugati sa impartaseasca lumii povestea implinirii visului avut.
Mai profund in implicatii decit pare la prima vedere, „Before I die I want to…” se sprijina pe trei premise: „decesul” Polaroidului, principiile psihologice si dorinta de a-i determina pe oameni sa reflecteze la ceea ce este cu adevarat important in viata lor, prin intermediul unei intrebari extrem de directe: „Ce vrei sa faci inainte de a muri?”.
In urma cu aproape un an, pe 8 februarie 2008, reprezentantii Polaroid anuntau intr-un interviu publicat in „Boston Globe” incetarea fabricarii aparatelor instant si a filmului special, pe fondul preferintei din ce in ce mai accentuate a clientilor pentru camerele digitale. Cu alte cuvinte, Polaroidul murea. Aproape imediat, activistii au creat campanii online, precum SavePolaroid.com, incercind sa salveze ce mai era de salvat.
O imbratisare pentru Obama
Pentru Nicole Kenney, este vorba despre moartea cuiva drag, demult, in copilarie, si despre Polaroidul fabricat in anii ’70, mostenit de la bunici. Pentru K.S. Rives, despre povestea unui om care invata sa traiasca abia cind afla ca va muri curind, dintr-un film de Akira Kurosawa. Impreuna, au decis sa exploreze tema disparitiei cu ajutorul muribundului Polaroid.
Asadar, ce vor oamenii sa faca inainte de a muri? Sa-si gaseasca marea iubire, sa calatoreasca prin lume, sa faca scufundari sau parasutism, sa scrie romane, sa procreeze, sa se imbogateasca, sa calareasca struti sau elefanti, sa invete limbi straine, sa manince inghetata, sa salveze planeta, sa-l descopere pe Dumnezeu, sa fie mai buni sau mai intelepti, sa-l imbratiseze pe Barrack Obama, sa-si intilneasca idolii sau sa manince paianjeni.
Idealuri inalte si scopuri marunte, adunate laolalta, intr-o galerie cu sute de chipuri. Pe de o parte studiu cultural, pe de alta o incurajare de a privi sincer in adincul sufletului si de a discerne ce este cu adevarat important. Un amestec de emotii, vise, incredere oarba sau sperante vagi, curaj si spaime. „Probabil asta isi doreste Polaroidul sa faca inainte de a muri: arta”, sugereaza K.S. Rives.
Proiectul initiat de cele doua artiste isi propune sa-i determine pe oameni sa-si concentreze energia pentru a-si indeplini visele – acum, fara sa astepte un viitor incert, cind s-ar putea sa fie prea tirziu. Iar promisiunea facuta lor insisi (si fotografului) ar putea insemna, pentru multi, tocmai impulsul necesar.
Prin urmare, adaugati planurilor pentru 2009 si ceva ce trebuie facut inainte de a muri. S-ar putea sa fie mai important decit marirea de salariu asteptata…