Nu cred ca am mai auzit pina acum un actor, regizor samd care, in discursul de receptie a unui mare premiu – Oscar, Glob de Aur etc. – sa-si ceara scuze adversarilor ca le-a suflat trofeul. Kate Winslet nu doar ca a biruit la Globurile de Aur, impuscind doua premii dupa ce a fost de cinci ori nominalizata, dar a si marcat aceasta premiera in exprimare, ceea ce ma face sa cred ca e si un om cu mult bun-simt. Motiv in plus ca sa fie considerata o urmasa de incredere a lui Dame Judi Dench.Pe Winslet, al doilea Glob de Aur, primit pentru cel mai bun rol principal feminin intr-o drama – pentru Revolutionary Road (film semnat de sotul sau, Sam Mendes) –, a socat-o pina la teroare. Momentul a fost una dintre surprizele celei de-a 66-a editii. Luase deja Globul de Aur pentru cea mai buna interpretare feminina intr-un rol secundar, pentru The Reader (in regia unui alt britanic, Stephen Daldry), deci nu se mai astepta la un al doilea premiu. Mai ales ca previziunile inclinau spre Anne Hathaway (Rachel Getting Married), pe care site-ul oficial al Globurilor o si anuntase din greseala drept cistigatoare, cu citeva zile in urma.
A fost nevoie de citeva minute si de mult aer tras in piept pentru ca Winslet sa poata multumi pentru premiu. Venise la ceremonie inarmata cu doua biletele pe care le avea in poseta plic. Le-a spus pe nume contracandidatelor, dar nu si-a mai adus-o aminte pe Angelina Jolie (nominalizata pentru Changeling/Schimbul). Hahaha, asta mi-a placut. Angelina zimbea verde de la masa lui Brad Pitt, unde se trasese inaintea anuntarii premiului (ca sa il sarute spectacular in cazul in care cistiga, asa cum au facut aproape toti premiantii cu „apartinatorii”). Nu ma bucur de supararea Angelinei Jolie, pur si simplu nu cred ca trebuia nominalizata.
Steven Spielberg – Premiul onorific „Cecil B. DeMille”
Au mai fost si alte surprize. Frost/Nixon de Ron Howard si The Curious Case of Benjamin Button de David Fincher (in care joaca Brad Pitt) nu au cistigat nici un premiu, desi se numarau printre favorite. Ma intreb ce se poate intimpla la Oscaruri, al caror indicator sint Globurile de Aur (potrivit traditiei). Oricum, la Oscaruri cele doua departajari – drama si musical/comedie – nu mai sint valabile, asa ca batalia se ascute. Cum n-am avut cum sa vad inca Slumdog Millionaire, The Reader, The Curious Case of Benjamin Button sau The Wrestler – nu prea am cum sa-mi dau cu parerea. Oricum, in acest an cinefilii romani stau mult mai rau fata de ultimii doi ani la capitolul filme de Oscar vazute, caci acum un an-doi, inainte de Oscaruri apucasera sa vada la cinema majoritatea favoritelor. Acum, Slumdog Millionaire nu are o data clara de lansare in Romania, The Reader e anuntat pentru 27 februarie (la cinci zile dupa Oscaruri), The Curious Case of Benjamin Button intra in sali pe 20 februarie, iar The Wrestler cica in iunie. Singure, Frost/Nixon si Revolutionary Road pot fi vazute la cinema din 23 ianuarie, respectiv din 6 februarie.
As vrea insa ca Sally Hawkins sa ia Oscarul pentru interpretare feminina, si are sanse pentru ca a luat acum Globul de Aur pentru cea mai buna interpretare intr-o comedie sau musical. Premierea sa m-a bucurat mult, ca si cea a lui Colin Farrell pentru rol principal masculin intr-o comedie sau musical. Farrell, care a prezentat premiul pentru cel mai bun film strain (acordat lui Waltz with Bashir de Ari Folman – din cauza conflictului din Gaza, pentru ca favorit era Gomorra), clefaind guma, s-a trezit acum emotionat pina peste gelul din cap. El e oricum simpatic pentru ca are mereu aerul impertinent al unui pusti caruia ii ierti multe. A spus ca filmul este „un teren de joaca pentru imaginatie” si a preluat declaratiile de iubire ale lui Sally Hawkins punind semn de echivalenta, ca un Geaman veritabil, intre iubire si curiozitate („curiozitatea inseamna iubire, ignoranta e un blestem”).
Steven Spielberg a primit Premiul onorific „Cecil B. DeMille” din miinile prietenului sau de 39 de ani, Martin Scorsese. Acesta l-a prezentat corect, dar nu encomiastic ori prea entuziast. Ca la Academie. „Arta filmului si Steven Spielberg sint inseparabili.” E drept, la cite a facut tata lu’ E.T. pentru cea de-a saptea arta, orice premiu e prea mic. Steven Spielberg a vorbit insa foarte frumos si, fara sa sublinieze prea mult coincidenta, ne-a povestit cum a vazut la virsta de 6 ani primul film la cinema, dus de tatal sau. Era The Greatest Show On Earth, de Cecil B. DeMille. In acel film se afla o spectaculoasa deraiere a unui tren, cea mai spectaculoasa din tot cinemaul.
Revenit acasa, micutul Steven s-a tot invirtit si-a mesterit la trenuletul lui electric, iar cind parintii s-au culcat, a luat aparatul de filmat al familiei si a turnat primul sau film, care infatisa un accident feroviar.
Mai putine petreceri dupa ceremonie
Pentru ca anul trecut a fost anulata din pricina grevei scenaristilor, ceremonia decernarii premiilor presei straine de la Hollywood a revenit in acest an cu forte proaspete, fiind cunoscuta in breasla ca cea mai tare petrecere a anului. Mai putine petreceri au avut acum loc dupa ceremonie, din pricina crizei, dar la ceremonia in sine toata lumea era vesela si dornica sa socializeze. Emma Thompson ridea la toata lumea ca o matusa – ea a si facut, impreuna cu Dustin Hoffman, una dintre cele mai bune poante ale serii. Prezentind Globul de Aur pentru cel mai bun regizor i-a anuntat pe nominalizati ca, impreuna cu Dustin, e de acord sa-si reduca pretentiile financiare la jumatate in cazul unei colaborari. Ma rog, poanta in sine nu era nemaipomenita – ci micul spectacol al celor doi. Sting a aparut cu o barba vopsita castaniu – la fel ca parul. (Arata sinistru, sper sa nu vina asa la Bucuresti). Ralph Fiennes era, in schimb, ras in cap – probabil pentru vreun rol. Mickey Rourke avea traditionalele inele si traditionalii ochelari de soare, dar premierea lui a fost impresionanta pentru ca, daca nu era Darren Aronofsky sa-i dea rolul din The Wrestler, cine stie daca i se mai redresa cariera.
Si Danny Boyle cu indienii lui au fost simpatici, dar astept sa vad filmul ca sa ma bucur mai mult. Oricum, nici britanicul n-a mai dat ceva memorabil de la Trainspotting incoace.
A mai fost simpatica Demi Moore – care arata la fel de tinara ca fiica sa (si a lui Bruce Willis) Rumer. Fiica a functionat pe post de hostess pe linga prezentatori, adica a stat pe scena tot timpul. Cind a prezentat un premiu, mama Demi nu s-a putut abtine sa nu-i arunce o demi-rautate: „Nu pot sa nu va spun cit de mindra sint ca fiica mea e aici pe scena. Rumer, nu sta cocosata!”.
Iar Sacha Baron Cohen a fost de departe cel mai haios. Cind a prezentat Globul de Aur pentru cea mai buna comedie sau musical, a avut un mic speech plin de ace si cuie: „Recesiunea ne afecteaza pe toti. Victoria Beckham n-a mai mincat de trei saptamini, iar Madonna a trebuit sa-si concedieze unul dintre asistenti. Sintem alaturi de tine, Guy Ritchie!”.