Partidele politice au intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Gata cu deciziile raționale și cu diplomația internă, listele pentru parlamentare trebuie finalizate rapid, pentru că se intră în precampanie și trebuie strânse semnăturile.
Prin filiale e deranj mare. Apar scandaluri cât casa mai peste tot. Nu mai e timp de amăgiri și de promisiuni, a venit momentul adevărului. Cine nu-i în grațiile celor care conduc organizațiile nu prinde loc eligibil. Dacă până acum a mai fost loc de negocieri și de amânări, povestea a ajuns la final. Listele trebuie finalizate, iar locurile eligibile sunt puține.
La Iași, spre exemplu, vedem forfotă în toate formațiunile politice cu pretenții care aspiră să depășească pragul electoral. Liberalii au fost și cei mai grăbiți, însă au dat-o în bară. Listele PNL arată după chipul și asemănarea șefului Consiliului Județean, Costel Alexe. La Senat, prima poziție i-a revenit lui Petrică Lucian Rusu, iar lista pentru Camera Deputaților este deschisă de Alexandru Muraru, urmat, surpriză, de Sorin Afloarei, vicepreședinte al Consiliului Județean și om din anturajul lui Alexe. Ce îl recomandă pe Afloarei pentru deputăție? Vreun discurs politic memorabil? Vreo inițiativă care să fi entuziasmat peste măsură un județ întreg? Nimic din toate astea. Iar poziția a doua la deputați este eligibilă. Deci Sorinel se pregătește ca din ianuarie încolo să facă naveta la București. În schimb, un liberal cu state vechi, istoricul Liviu Brătescu a fost plasat pe locul patru la Camera Deputaților. La limită, poziția ar fi una eligibilă, mai ales că Alexandru Muraru, cel care deschide lista, ar putea pleca europarlamentar undeva la începutul lui 2025.
Dar Liviu Brătescu n-a suportat umilința. A demisionat din partid imediat ce s-a încheiat ședința în care s-au bătut în cuie listele.
Ceea ce s-a petrecut la PNL este foarte posibil să vedem și la organizațiile ieșene PSD și USR. Și acolo sunt candidați mulți, iar locurile eligibile le numeri pe degete. Nu mai vorbim de AUR, unde George Simion ar fi promis la aproximativ 25 de oameni din Iași că îi face senatori sau deputați.
Adevăratele meciuri sunt cele din interiorul partidelor pentru configurația listelor. Vor urma demisii și treceri spectaculoase dintr-un partid în altul.
În acest an, bătălia pentru fiecare punct va fi mai aprigă ca oricând. Avem o fragmentare cum n-am mai văzut în ultimii 20 de ani, iar întrebarea e dacă vom avea un câștigător la parlamentare sau la prezidențiale care să ia un scor cu trei în față. Sondajele arată că PSD ar atinge la limită 30%, în timp ce în cursa prezidențială nici un candidat nu atinge acest prag.
În topul prezidențiabililor, Marcel Ciolacu e cotat cu o bună șansă de a ajunge în turul al doilea, deși scorul său nu e chiar liniștitor. Liderul PSD este la 25-27%, e adevărat la ceva distanță de urmăritori. Marea întrebare e cine va juca finala prezidențială. Este riscant în acest moment de dat un pronostic, pentru că orice variantă este posibilă. Partea proastă este că nici sondajele nu ne ajută prea mult, câtă vreme cifrele se bat cap în cap, iar măsurătorile îi dau pe rând pe Mircea Geoană, Nicolae Ciucă și pe George Simion pe locul al doilea.
În orice caz, distanța între locurile doi și cinci e de câteva puncte. Inclusiv Elena Lasconi de la USR are șansele ei să joace finala pentru Cotroceni.
Vor urma trei luni de încleștare teribilă. PSD nu concepe să mai piardă încă un rând de alegeri prezidențiale, în timp ce pentru liberali ratarea turului doi ar fi o catastrofă. Pentru Mircea Geoană pare a fi ultimul tren pentru a mai prinde o funcție importantă în politica românească. La USR un scor de 10% la parlamentare ar însemna începutul sfârșitului, în timp ce Elena Lasconi vrea să arate că e locomotiva de care partidul are nevoie și în următorii ani. Pentru George Simion lucrurile se anunță extrem de complicate. Sub umbrela AUR s-au adunat tot felul de interese, iar partidul are mari șanse să facă implozie. Deja se desprind așchii, vezi evadarea europarlamentarului Cristian Terheș.
Pentru că îngrămădeala politică e mare, campania electorală care urmează chiar va conta. Nu ne vom plictisi, vom avea cele mai imprevizibile alegeri din ultimii 20 de ani. E loc de surprize.