Strategia practicată de marile studiouri în ultimul deceniu pare să fi fost greșită, iar asta face ca filmul, ca formă dominantă de artă, să nu mai fie relevant pentru publicul tânăr.
Când Winona Ryder s-a plâns recent de faptul că actorii mai tineri „nu mai sunt interesați de filme“, ea a atins, involuntar, una dintre problemele care se conturează tot mai pregnant în ultima vreme, o situație care începe să dea de gândit minților lucide de la Hollywood. Winona a spus că a întâlnit mulți actori foarte tineri care sunt dezinteresați de filme și că marea lor preocupare este cât de mult durează filmul și crede că „rețelele sociale au schimbat totul“. Dar problema nu se limitează la câțiva actori; într-un cadru mai larg, sunt tot mai multe indicii că publicul tânăr nu mai este atât de interesat de cinema ca generațiile anterioare. Iar asta e o uriașă problemă, mai ales pentru Hollywood.
Într-un material video realizat de canalul YouTube Clownfish TV, autorul, care pornește de la unele studii pomenite de presa mainstream în ultima vreme, discută faptul că strategia de la Hollywood de a prioritiza forțat producția de filme construite special (în opinia șefilor studiourilor) pentru Gen Z, Gen Alpha și „publicul modern“ s-a dovedit falimentară și potențial fatală pe termen lung. „Oare de aceea Hollywoodul pivotează acum cu producțiile lor spre Gen X și mileniali mai vârstnici?“, se întreabă autorul materialului. El subliniază faptul că, în prezent, există o schimbare a obiceiurilor de vizionare, alimentată de ascensiunea rețelelor sociale și a platformelor precum TikTok, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă pentru Hollywood.
Astfel, Generația Z și generațiile mai tinere „își pierd interesul pentru filmele tradiționale din cauza schimbării obiceiurilor lor de vizionare și a duratei mai scurte de atenție, alimentate de rețelele sociale și de preferința pentru conținut scurt și fragmentat“. Asta face ca publicul foarte tânăr, vizat prioritar de marile studiouri, să se concentreze pe aceste forme de conținut, ceea ce face dificilă pentru ei implicarea în consumul produselor media de lungă durată, cum ar fi filmele.
Dispariția creativității
Când Hollywoodul a pivotat complet producția de filme/ conținut pentru acest public, ignorând publicul vechi și cu adevărat consumator de cinema, mișcarea s-a dovedit seismică în întreaga industrie. Astfel, Hollywoodul a mizat pe un anume tip de conținut, bazat în mare parte pe francize mari și un flux neîntrerupt de reluări și continuări, iar asta a dus și la pierderea masivă a creatorilor de talent, care au preferat să se refugieze în alte industrii, precum cea a jocurilor video și a streamingului.
Dar realitatea arată tot mai mult că Disney și celelalte mari studiouri par să fi greșit grav adoptând această strategie, prioritizând atractivitatea pe rețelele sociale în detrimentul fanilor mai loiali și mai în vârstă.
Acest lucru s-a întâmplat pe de o parte din cauza schimbării obiceiurilor de consum și, pe de altă parte, din cauza evaluării greșite a tipului de conținut care, în opinia studiourilor, ar interesa acest public tânăr. În primăvară, un studiu realizat pentru Tubi de The Harris Poll arăta că 74% dintre Gen Z și mileniali, adică audiența principală pe care Hollywoodul mizează să o atragă în cinematografe, preferă filmele cu subiecte originale remake-urilor, iar 71% s-au declarat mai interesați de filme și seriale TV care să fie făcute de realizatori „independenți sau mai puțin cunoscuți“. De asemenea, datele arată că și realizatorii cer ca Hollywoodul să iasă din această logică a blockbusterelor și a filmelor exorbitante. „Înțeleg că este o industrie care urăște riscurile“, spune Cord Jefferson, laureat al Oscarului, „dar și un film care costă 200 de milioane e un risc. În loc să faci un film de 200 de milioane, mai bine faci 10 filme de 10 milioane, sau 50 de 4 milioane, nu?“.
Toată această pivotare a industriei aproape exclusiv spre un anumit tip de film are drept consecință „o dispariție a creativității la Hollywood“, cum spun tot mai multe voci. Recent, la festivalul de la Veneția, de exemplu, cineastul american Harmony Korine a declarat că „cinemaul nu mai este acum forma de artă dominantă“. „Hollywoodul ar trebui să încurajeze tinerele talente, realizatorii la început de carieră, să încurajeze creativitatea“, a declarat Korine. „Pe plan financiar, asta nu e o necesitate pentru studiouri, dar ar fi foarte bine să o facă. Pentru că noi vedem azi cum Hollywoodul începe să se prăbușească pe plan creativ pentru simplul motiv că cei mai mulți dintre acești creatori preferă să se îndrepte spre alte industrii unde au șansa să profeseze și să se dezvolte.“
O imagine sumbră a viitorului apropiat
Revenind la partea financiară, strategia greșită a marilor studiouri se poate dovedi fatală, dacă se va confirma ceea ce se tem mulți și anume că Hollywoodul pare să fi dus la pierderea unei întregi generații de public care nu va mai da bani pe filme. Presa arondată marilor studiouri și bilanțurile financiare pentru public fac paradă cu un balet de cifre impresionante încasate de filme.
Dar realitatea ultimilor ani prezintă mai degrabă o listă de eșecuri foarte costisitoare. Și, oricâte scamatorii financiare s-ar face la contabilitate, la un moment dat banii se vor termina. Este un lucru vizibil, de exemplu, în industria streamingului care nu a produs avuția financiară la care sperau șefii marilor studiouri. Se vede, de asemenea, în prăbușirea industriei de animație de la Hollywood, cândva cea mai puternică din lume. Astfel, azi o întreagă armată formată din cei mai buni animatori se află într-o poziție dezastruoasă din mai multe motive: căderea bulei streamingului, concedieri masive, outsourcing-ul practicat de studiouri, apariția IA-urilor generative.
Toate cele de mai sus creează un peisaj destul de sumbru pentru industria cinematografică și pentru film ca formă de artă în general. Este un scenariu neplăcut în care cred tot mai mulți și care se va dovedi corect sau nu în anii ce vin.