Marea întoarcere a trupei The Cure
Toată presa de specialitate vorbește despre Alone, primul cântec lansat de populara trupă rock The Cure după o absență de 16 ani, un single care anunță iminenta lansare a noului album de studio. Promisă de ani întregi, revenirea discografică a trupei The Cure este astfel confirmată. Noul album, intitulat Songs of a Lost World, al 14-lea album de studio, va fi lansat pe 1 noiembrie, fiind primul disc de la 4:13 Dream, din 2008 încoace. Alone este o „baladă simfonică cu versuri tulburătoare“, în care liderul The Cure, Robert Smith, rememorează trecutul, regretând „speranțele și visele noastre risipite“. „Alone este piesa care, practic, a deblocat creația noului album. De îndată ce ea a fost înregistrată, am știut că va fi piesa de deschidere și am simțit că albumul începe să prindă contur“, a declarat cântărețul și compozitorul britanic într-un comunicat.
Songs of a Lost World a fost scris și aranjat de Robert Smith, care a coprodus și mixat piesele împreună cu Paul Corkett. Despre lansarea lui se zvonește de ani de zile, încă din 2014, o lansare mereu amânată, spre exasperarea fanilor. În urmă cu cinci ani, acest disc părea că va vedea totuși lumina zilei, Robert Smith promițând o lansare până la sfârșitul lui 2019, cel târziu. Într-un interviu pentru „Los Angeles Times“, liderul trupei The Cure a precizat că pierderile apropiate ale celor dragi (mamă, tată și frate) au influențat conținutul acestui disc, considerat „foarte întunecat“, asemănător cu atmosfera albumului Pornography. „Este un disc pe care nu este inclusă nici o piesă care să destindă atmosfera“. Apoi, în octombrie 2019, Robert Smith a anunțat pe site-ul mexican Zocalo că, de fapt, are în pregătire trei noi discuri, dintre care unul compus din piese „mult mai libere“ și cântate live și un altul descris ca un „album de noise complet nebun“.
Până la lansarea din noiembrie, The Cure intenționează să mai arunce pe piață, pe 1 octombrie, un dublu single live intitulat Novembre: Live in France 2022, cu piesele noi And Nothing Is Forever și I Can Never Say Goodbye. Prima a fost înregistrată la Arena din Montpellier pe 8 noiembrie 2022, iar a doua, cinci zile mai târziu, la Zénith din Toulouse, pe 13 noiembrie 2022.
Misterioasa „epidemie“
Zilele acestea, în Milano, oraș plin de vizitatori din cauza Săptămânii Modei, o tendință interesantă pare să afecteze librăriile. Startul l-a dat, la finalul lui august, un client care a cumpărat într-o singură zi 200 de cărți, în valoare de 10.000 de euro, de la librăria Hoepli. Zilele trecute, alți doi cumpărători par să se fi lăsat inspirați de acest gest și au golit vitrinele altor două librării. La rândul ei, inspirată de aceștia, o cititoare numită Daniela a lansat o mișcare pe Instagram cu deviza @svuota_la_vetrina (Golește vitrina), care invită cititorii italieni să achiziționeze cât mai multe cărți. „Sper ca cititorii, VIP-urile, influencerii și alte vedete să dea buzna să golească vitrinele, făcându-și poze înconjurați de mormane de cărți“, a declarat Daniela.
Spre prăpastie
John McTiernan este autorul câtorva dintre cele mai de succes filme de la Hollywood, precum Greu de ucis, Predator sau Vânătoarea lui Octombrie Roșu. Evitat de marile studiouri în urma unor afaceri judiciare, McTiernan n-a mai făcut un film de două decenii, de la thrillerul Basic. Invitat de onoare la Festivalul European de Film Fantastic de la Strasbourg, el a explicat că nu și-a pierdut speranța de a se întoarce la cinema, dar a descris și ceea ce caracterizează astăzi Hollywoodul. „Acum două decenii, toate studiourile de film americane au fost cumpărate de corporații foarte puternice. Astăzi, cei care conduc studiourile nu mai sunt producători de film. Sunt niște gestionari cărora nu le pasă de ceea ce produc, totul e să aducă bani. De asta, de 20 de ani, nu fac decât filme cu supereroi. Nu pot face filme despre bogați și nu vor să facă filme despre săraci. Soluția lor este să facă filme despre chestii care nu sunt oameni“, spune el. În opinia regizorului, această politică are consecințe imediate asupra libertății de creație a cineaștilor, deși banii au fost întotdeauna un scop la Hollywood. „Desigur, și pe vremuri, producătorii câștigau foarte mulți bani, dar nu erau atât de bogați, nu erau miliardari. Filmele lui Kubrick aveau un mesaj, dar azi nu mai poți face așa ceva, iar industria cinematografică merge spre prăpastie“, spune McTiernan, care evocă situația din anii ’50, când publicul începuse să abandoneze cinematograful în favoarea televiziunii. „Șefii de atunci, care erau producători de filme, s-au bătut, au făcut filme noi, mari, cu o calitate sporită. Iar publicul s-a reîntors la cinema și a mai mers încă 50 de ani. Cei de azi sunt numai niște gestionari pentru bogați și nu e nici o diferență între ei și un proprietar de plantație de bumbac din Mississippi-ul anului 1850.“
Curaj „politic“
Prezentându-și noul film, Le Dernier souffle, celebrul regizor Costa Gavras a cerut din partea autorităților „curajul politic de a permite oamenilor să moară în cele mai bune condiții atunci când trupul nu-i mai ajută“. „Statele ar trebui să aibă curajul de a crea, dincolo de îngrijirile paliative, un loc în care cei care au ajuns într-un moment în care viața nu-i mai interesează sau al căror corp nu-i mai susține să poată muri“, a declarat Gavras. Le Dernier souffle, ultimul său film, prezintă dezbaterile filosofice despre moarte dintre un doctor și un scriitor.
Boicot Depp
Presa ideologizată nu este gata să îl ierte pe Johnny Depp. Prezent la Festivalul de la San Sebastian cu noul său film, Modi, Three Days on the Wing of Madness, despre celebrul Modigliani, Depp s-a pomenit că, la doar 20 de minute de la începutul conferinței sale de presă, jurnaliștii reprezentând presa internațională s-au ridicat și au părăsit sala în grup, acuzându-l pe regizor și pe echipa sa de lipsă de transparență. Această situație a suscitat discuții despre rolul criticii în promovarea unor filme în care sunt implicate figuri controversate, dar, de fapt, reflectă tensiunea ce persistă între critici și unele figuri care, justificat sau nu, au fost puse pe lista neagră a marilor studiouri și a presei mainstream.
Două vedete, nouă decenii
Două dintre cele mai mari staruri din istorie și-au serbat, la doar câteva zile distanță, împlinirea vârstei de 90 de ani. Dublă laureată a Oscarului, actrița Sophia Loren și-a serbat ziua de naștere la Roma, pe 20 septembrie, la un hotel de lux din centrul istoric, alături de 150 de prieteni și colegi. Hotelul a inaugurat, de altfel, și un apartament special ce poartă numele actriței, iar presa italiană a salutat evenimentul, în vreme ce Rai a difuzat mai multe dintre filmele ei, în special o versiune restaurată a filmului Matrimonio all’italiana. Pelicula, la rândul său, a fost un prilej de aniversări: 60 de ani de la premieră, centenarul nașterii lui Marcello Mastroianni și 50 de ani de la moartea regizorului Vittorio De Sica. În articolul consacrat Sophiei Loren, cotidianul „La Repubblica“ o asociază pe diva italiană cu colega ei franceză, Brigitte Bardot, care și-a serbat aniversarea a 90 de ani pe 28 septembrie. „Două dive care au redefinit imaginarul feminin al secolului XX“, spune cotidianul italian. Spre deosebire de Loren, Bardot, afectată și de dispariția lui Alain Delon, și-a serbat vârsta discret, acasă, și s-a declarat „sătulă de aniversarea asta“