Conform noului sef de la cultura, „industriile culturale bazate pe drepturi de autor aduc la PIB 5,5%, mai mult decit mineritul”. O declaratie ce vine in contextul dezbaterii legate de plata drepturilor de autor, pe care si-ar dori-o modificata presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu. De fapt, primele sale declaratii propuneau chiar desfiintarea, nu modificarea. Iar prim-ministrul Emil Boc, aflat in etapa „taiem orice, oricum”, a parut de acord, fara a-i trece prin minte faptul ca pentru a pune in aplicare o astfel de idee ar trebui desfiintate o serie intreaga de legi esentiale, printre care si aceea a drepturilor de autor.
Criza o traim impreuna, prin urmare sectorul cultural ar putea fi afectat puternic anul acesta. La doar citeva zile de la instalarea ministrului Paleologu in functie, pe site-ul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National (MCCPN) a aparut un comunicat ingrijorator: „Cu o viziune mult prea optimista asupra ritmului de derulare a strategiilor socio-economice si a bugetelor sectoriale prevazute pentru anul 2009, MCCPN a lansat, la inceputul acestei luni, sesiunile de aplicatie pentru cele 7 programe culturale, respectiv Creativitas, Promocult 2009, Rromii impreuna pentru Europa 2009, Proetnicultura, Latinitas, Dialog Intercultural 2009, Glissando. In contextul presiunilor generate de criza economica mondiala, MCCPN se vede pus in situatia de a reconsidera oportunitatea deschiderii programelor de finantare care, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 51/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, devin operationale numai dupa o perioada de 30 de zile de la data publicarii legii bugetare anuale”. Prin urmare, nu se stie pina la urma daca va fi vreun leu pentru finantari nerambursabile, iar Cenusareasa ar putea ramine chiar si fara cel de-al doilea pantof. Nici finantarea Festivalului „Enescu” nu este pina la aceasta data certa. S-a discutat deja acest subiect la Guvern si „s-au facut reduceri de buget”, dar noul ministru spune ca va incerca sa mentina manifestarea la „standardele cu care ne-am obisnuit”.
Cartea Neagra a Patrimoniului
Protejarea patrimoniului pare sa fie principalul obiectiv al noului ministru, care, imediat dupa instalare, a schimbat titulatura institutiei: ministerul nu este acum doar al Culturii si Cultelor, ci si al Patrimoniului National. Noul domeniu va avea chiar si un secretar de stat, care va fi numit „in curind”, odata cu ceilalti doi, cel pentru cultura contemporana si cel pentru culte. Si daca la nivel inalt Paleologu a reusit sa obtina un post nou, nu la fel stau lucrurile la nivelul personalului angajat. In momentul de fata, din cauza salariilor mici, de patrimoniu se ocupa doar sapte persoane, in timp ce in Franta, de exemplu, sint 1.400, sustine ministrul. Dar angajarile in institutiile bugetare sint blocate. In plus, exista posibilitatea ca Guvernul sa decida desfiintarea a 20% din posturile bugetare.
Intre timp, Theodor Paleologu a cerut o evaluare a situatiei si a banilor de care e nevoie, „pentru ca sa nu mai discutam in fiecare an de banii pentru patrimoniu”. Ministrul spune ca este nevoie de „un buget pe termen lung, pentru ca nimeni nu intreaba, de exemplu, Ministerul Apararii daca e nevoie de cizme pentru soldati. Se stie ca e nevoie de cizme. Si noi avem niste nevoi care trebuiesc evaluate si pe baza asta sa putem discuta despre banii de care e nevoie”. El isi propune ca in viitorul apropiat sa convoace un fel de „stat major” al patrimoniului. Acesta nu va fi alcatuit doar din reprezentanti ai diverselor institutii ale statului, dar si din potentiali asociati intr-un parteneriat public-privat: reprezentanti ai ONG-urilor sau oameni de afaceri.
Publicarea unei „Carti Negre a Patrimoniului” se afla si ea pe agenda noului cabinet. Aceasta se doreste a fi un fel de radiografie a situatiei „dramatice” din toata tara. „Vreau sa constientizam, la nivelul opiniei publice, ce se intimpla cu adevarat”, sustine ministrul. Cartea va include si un „cod al patrimoniului” si va face posibila stabilirea listei de prioritati in acest domeniu. Dupa ce saptamina trecuta a luat pozitie in privinta unui proiect imobiliar de linga Scoala Centrala din Bucuresti, Paleologu promite ca o va face din nou atunci cind este vorba de zone de patrimoniu puse in pericol si ca va merge si in justitie pentru blocarea unor astfel de proiecte care nu numai ca „slutesc orasul”, dar diminueaza si calitatea vietii.
„In contextul presiunilor generate de criza economica mondiala, MCCPN se vede pus in situatia de a reconsidera oportunitatea deschiderii programelor de finantare…” (comunicat MCCPN)