Toamna lui Nosferatu
Filmul mut din 1922 al lui F.W. Murnau este o capodoperă a cinematografiei. Este prima adaptare (neoficială și ilegală) a romanului Dracula, capodoperă a expresionismului, Nosferatu inspiră și astăzi și, de aceea, în ultimele luni ale acestui an, pe marile ecrane vor fi lansate nu mai puțin de trei noi versiuni ale acestei povești. Cea mai cunoscută și mediatizată dintre acestea este un nou remake semnat de apreciatul cineast Robert Eggers (The Witch, The Lighthouse), ale cărui prime imagini date publicității sunt cu adevărat impresionante. Beneficiind de o distribuție de excepție (Bill Skarsgård, Nicholas Hoult, Lily-Rose Depp și Willem Dafoe), acest film la care Eggers lucrează de un deceniu va fi lansat pe 25 decembrie. Între timp, regizorul David Lee Fisher a pregătit și el un alt remake, de fapt o reimaginare aproape cadru cu cadru, a originalului realizat cu tehnică modernă, film în care rolul contelui vampir este jucat de Doug Jones, un actor specializat în interpretarea de creaturi fantastice (Labirintul lui Pan, Forma apei, Hellboy). Mai trebuie spus că David Lee Fisher a mai realizat, în 2005, o altă reimaginare a unui clasic expresionist, Cabinetul doctorului Caligari. Nu în ultimul rând, chiar clasicul Nosferatu al lui Murnau revine și el în această toamnă pe marile ecrane într-o versiune „remixată“. Această nouă versiune, numită Nosferatu X Radiohead, reprezintă debutul unei întregi serii denumită Silents Synced, filme clasice din perioada mută cărora li se adaugă o coloană sonoră de rock alternativ. Astfel, noul Nosferatu este însoțit de piese extrase de pe albumele Kid A și Amnesiac ale formației Radiohead, relatează „Los Angeles Times“. Este o idee inspirată de mai vechea ipoteză că discul Pink Floyd Dark Side of the Moon este un soi de soundtrack pentru filmul Vrăjitorul din Oz, iar seria va fi continuată de Sherlock Jr., filmul lui Buster Keaton, pus pe muzica celor de la R.E.M. Mai trebuie spus că Nosferatu din 1922 a inspirat de-a lungul vremii și alți cineaști precum Werner Herzog, care a realizat un apreciat remake în 1979, sau E. Elias Merhige, realizatorul, în 2000, al Shadow of the Vampire, film în care Willem Dafoe joacă rolul vampirului.
Unde sunt clipurile de pe YouTube
Pe neașteptate, în weekendul trecut, mii de videoclipuri muzicale au dispărut de pe platforma YouTube, ele nemaiputând fi vizionate cel puțin în anumite țări. Ele au fost retrase în urma unei dispute între platforma de streaming și SESAC, o organizație care veghează la respectarea drepturilor de autor pentru muzicieni și case de discuri. YouTube și SESAC au început să negocieze de mai multă vreme un nou acord înainte de expirarea actualei înțelegeri, dar, spune publicația „Loudwire“, discuțiile n-au dus până acum la nici un rezultat. „Avem încredere că vom face o nouă înțelegere cu SESAC“, a comentat un reprezentant YouTube pentru „Variety“. „Din păcate, deocamdată n-am reușit să ajungem la timp la un acord echitabil și, în consecință, conținutul video reprezentat de SESAC nu mai poate fi vizionat pe YouTube în Statele Unite”. SESAC, o organizație mai mică decât grupuri precum ASCAP sau BMI, reprezintă mii de artiști, precum Nirvana, R.E.M., Green Day, Rush, Bob Dylan sau Adele.
Sony Floyd
După ani de discuții, membrii formației Pink Floyd au făcut la fel ca mulți alți artiști și și-au vândut drepturile asupra întregului catalog companiei Sony Music pentru o sumă de aproximativ 400 de milioane de dolari. Afacerea, spune presa occidentală, s-ar fi parafat după ani de certuri între Roger Waters și David Gilmour, dar implicați în discuții au fost, evident, și bateristul Nick Mason și moștenitorii lui Richard Wright și ai lui Syd Barrett. „Variety“
apreciază că acest catalog este unul dintre cele mai valoroase din istoria muzicii. Sony a mai cheltuit deja peste un miliard în ultimii ani pe drepturile asupra muzicii unor artiști precum Bruce Springsteen, Bob Dylan sau Queen (la care este vorba numai dreptul de exploatare în America de Nord).
Ce se mai găsește prin pivniță
O pictură despre care se bănuiește că a fost realizată de Picasso a fost descoperită în pivnița unei case de către fiul unui negustor de antichități. Se bănuiește că tabloul ar fi un portret al Dorei Maar, una dintre iubitele și muzele celebrului artist. O echipă de experți a confirmat că tabloul este cu adevărat semnat de Picasso și, dacă se va dovedi că este și realizat de către acesta, atunci el valorează, la o primă estimare, 6 milioane de euro. Între timp, 11 litografii de Salvador Dali, cumpărate în anii ’70 pentru suma de 500 de lire sterline și uitate într-un garaj londonez vreme de 50 de ani, au fost vândute la Londra, la licitație, pentru mai multe mii de lire. În Germania a fost descoperită partitura unei serenade inedite de Wolfgang Amadeus Mozart (foto), uitată în colecția Carl Ferdinand Becker, aflată la biblioteca din Leipzig. Nesemnată, această partitură (ce este numită în prezent Ganz kleine Nachtmusik) a putut fi, după o atentă examinare, atribuită celebrului compozitor. Ea pare să fi fost compusă înainte de prima călătorie în Italia a muzicianului, în 1769, în perioada în care Mozart avea între 10 și 15 ani.
Pedepse prea blânde
Vandalii autodeclarat „militanți“ din gruparea ecologistă Just Stop Oil au stropit cu supă două tablouri din ciclul Floarea soarelui al lui Vincent van Gogh, expuse la National Gallery în Londra, scrie „Le Figaro”. Noul act de vandalism s-a produs imediat după ce, vinerea trecută, două alte militante din aceeași grupare au fost condamnate la doi ani, respectiv 20 de luni de închisoare, pentru fapte similare petrecute pe 14 octombrie 2022. Tablourile au fost retrase imediat din expoziție, dar nici de data aceasta nu par să fi fost deteriorate de acțiunile vandalilor „ecologiști”.
Când cifrele maschează inflația
În 2023, piața de carte la nivel global a fost marcată de o creștere aparentă a vânzărilor, dar în realitate aceasta a fost influențată de inflație, nu de o cerere mai mare din partea cititorilor, rezultă dintr-un studiu realizat de Federația Europeană și Internațională a Librarilor (EIBF). În multe țări, veniturile librăriilor au crescut datorită majorării prețurilor, chiar dacă numărul de exemplare vândute a scăzut. Este o situație observată în 16 dintre cele 26 de piețe analizate de EIBF. De exemplu, în Sri Lanka, cifra de afaceri a crescut cu 10%, dar numărul de cărți vândute a scăzut cu 19%. Pe termen lung, creșterea prețurilor la cărți ar putea afecta negativ piața, deoarece consumatorii s-ar putea obișnui să cumpere mai puțin sau să se îndrepte către alternative, precum cărțile la mâna a doua sau formatele digitale. În unele țări, formatele digitale, precum ebookurile și audiobookurile, au câștigat teren datorită prețurilor mai accesibile, dar și acestea au fost afectate de inflație, cum s-a întâmplat, de exemplu, în Elveția, unde prețul ebookurilor a crescut cu 9,5%. În ciuda provocărilor, librăriile au continuat să fie principalul canal de vânzare a cărților, mulțumită adaptării la noi tehnici de vânzare hibridă, combinând spațiile fizice cu platformele online. „Inflația a crescut prețurile și cărțile au devenit mai puțin accesibile, am avut cea mai mare inflație din România. Per total, piața a stagnat“, au comentat reprezentanții rețelei Cărturești, citați în studiu.