Magnific, magistral, hipnotic au fost cuvintele care au revenit dominant în referințe pe rețelele de socializare privitoare la spectacolul IERBAR al lui Radu Afrim, spectacol cu care am deschis ediția cu numărul XVII a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași (3-10 octombrie, Tranziție“).
„Un început excepțional la FITPTI: spectacolul IERBAR (regie Radu Afrim)“, posta Emil Munteanu. „Pofta ce-am poftit de atâta timp… Am fost în Ierbar“, scria Nica Raluca. „Bun rău Afrim ăsta, buni rău și actorii din Tg. Mureș! Bravos!“, zicea Adi Ioviță. „Răvășitor, copleșitor, trist și atât de blând“, opina Mariana Ciobănică. „Foarte frumos! Suntem uimiți!“ e părerea Irinei Lascăr. Iar Mihai Stoica: „Magistral! Felicitări!“. Adevărul e că teatrul lui Radu Afrim ți se lipește de suflet!
Am avut o ediție eco-friendly. Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ Iași ne-a adus o mulțime de plante care a înviorat foaierele. Iar biroul curatoarei arată ca o mică grădină. O parte din energie vine și de acolo! Am primit tot felul de flori, în buchet, în ghiveci, în jardiniere. Vedeta e un bonsai ficus ginseng, care sper să facă față valurilor emoționale pe care teatrul le declanșează în general. Bonsaii sunt foarte sensibili, am mai avut unul, un cireș alb, care a rezistat doar câteva luni. Știu, e complicată viața teatrală! Voi avea grija de Baby, așa l-am botezat, i se potrivește, o să-l răsfăț. Deja l-a supărat un coleg care a întrebat dacă e adevărat, real? N-am înțeles ce-a vrut să zică, am cerut precizări, „are frunze cerate, perfect simetrice“. Am făcut ochii mari și am replicat ferm „e foarte real și uite cât e de frumos!“.
Ca să vă faceți o idee despre cum arată o sâmbătă a curatorului de Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași 2024, iată: ora 10.00, spre Teatrul Luceafărul Iași, iau un Uber (omisesem să anunț mașina festivalului), dialog cu un șofer vorbăreț (cu număr de Vaslui) despre arta contemporană, domnul era un tradiționalist, eu sunt o adeptă a formelor noi; să vezi potrivire! A fost o polemică agreabilă, cu argumente și de-o parte, și de alta; coordonez pe telefon/ WhatsApp colegii responsabili de outdoor, era înnorat, ce facem; colegii sunt de nota 10, dar nu vreau să pară că i-am uitat; la unul dintre spectacole, al artiștilor din Madeira, suntem în live cu Școala românească din Holstebro, Danemarca (locul unde e Odin Teatret al lui Eugenio Barba), FITPTI călătorește electronic. Super-încântați elevii de-acolo, danezi în devenire care rămân conectați la țara de proveniență a părinților prin intermediul culturii; spre Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ Iași, unde facem un splendid outdoor, Teatrul de stradă Cracovia; pit stop la celebrarea a 30 de ani a Centrului Cultural German Iași, partener de cursă lungă; prânz cu Anca Hațiegan, Daniela Șilindean, Diana Cojocaru, trebuie să și mănânc, altfel… Nu doar mâncăm, punem la cale și câteva proiecte viitoare; înapoi la Grădina Botanică, la sere, Cultură’n șură, Schimbăm perdelele accesibilizat în limbaj mimico-gestual, FITPTI e incluziv; înapoi la sediu, lansare de carte Ciulei și spectrul tatălui. O psihobiografie, splendidă cercetare a Ancăi Hațiegan; închei cu Adrenalina lui Gabi Sandu și Matched Society, Var Cultural.
Ca să aveți o perspectivă integrală, multiplicați cu durata totală a evenimentului. FITPTI durează opt zile, plus cinci de Prolog.
Anca Hațiegan a scris o carte superbă, în care și-a etalat, din nou, aptitudinile de cercetătoare. Cu niște ani în urmă, și-a asumat redactarea unui profil al lui Liviu Ciulei pentru Dicționarul Multimedia al Teatrului Românesc (DMTR), un proiect ARPAS mai mult decât necesar, iar arheologia pe care a făcut-o a acumulat un material informativ care nu putea fi înghesuit în cele numai câteva mii de semne din formatul DMTR. Așa încât, fascinată de acest mare artist al nostru, care a excelat și-n teatru și-n film (Pădurea spânzuraților, pe care l-a făcut și în care l-a și jucat pe Apostol Bologa, a fermecat la vremea lui la Cannes și a obținut multe premii).
După o documentare exemplară, Anca a găsit o formulă ingenioasă de a așeza în relație viața și opera lui Liviu Ciulei într-o psihobiografie. Tatăl regizorului de mai târziu, inginerul constructor Liviu Ciulei Senior, a fost suspectat de uciderea prin otrăvire a amante sale și chiar arestat, un incident care a ținut breaking news-ul de atunci și care, evident, nu l-a lăsat indiferent nici pe fiu. Aceasta este cheia pe care universitara Anca Hațiegan o urmărește în carte, Ciulei și spectrul tatălui. O psihobiografie.
Dar nu doar despre carte vreau să comentez acum. Anca a venit la Iași, la FITPTI, pentru lansarea volumului. E, printre altele, și mare iubitoare de câini, așa că într-o parcare de pe traseu (a venit la Iași prin Vaslui, cu autocarul celor de la Magic Puppet Theatre care aveau un angajament stradal acolo, am transferat-o cu o mașină) s-a împrietenit cu un câine vagabond. L-a hrănit, iar acesta, grăbit să înșface bucata de covrig, i-a lăsat un autograf cu amprenta dentară, pe mână. Nu foarte grav, suficient pentru a merge la Urgențe pentru un antirabic. Pe care nu l-a putut face decât după câteva zile, întrucât tocmai făcuse antigripalul. Aventuri teatrale!
Dar istoria nu se încheie aici! În acest timp, la FITPTI, Liviu Ciulei lucra cu Ada Milea. Da, da, nu e nici o glumă. Liviu Ciulei e sonorizatorul cu care artista a pregătit partea de sunet a concertului ei în doi cu Bobo Burlăcianu, cu Amintiri…, Chirițe ș.a.m.d. Omul e din zona Huși, de unde se trage familia Ciulei, dar nu are nici un grad de rudenie cu regizorul. E o simplă coincidență de nume.
Nu v-am tot zis că în culiseleFITPTI e un spectacol pe cinste?