Bucuria de a respira același aer cu mari scriitori contemporani, din România și din întreaga lume, a însoțit iubitorii de literatură și în a treia zi a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), desfășurat în perioada 23-27 octombrie și ajuns în 2024 la cea de-a XII-a ediție.
Ziua a început promițător cu întâlniri ale scriitorilor cu cititorii în formare, o tradiție a festivalului care dezvoltă simțul critic, face posibile confruntări cu autorii preferați și dincolo de paginile cărților și oferă o bună platformă pentru dezbateri pe diverse teme de interes, atât pentru tineri, cât și pentru cei implicați în industria cărții.
Astfel, prin mijlocirea Inspectoratul Școlar Județean Iași, inițiativa organizatorilor FILIT, Scriitori printre liceeni, i-a plimbat pe oamenii care scriu sau traduc prin mai multe licee ieșene. Liviu Antonesei, Lucian Dragoș Bogdan, Jan Willem Bos, Viorel Pîrligras, Marian Coman, Steinar Lone, Ruxandra Burcescu, Ion Bogdan Lefter, Cătălin Dorian Florescu, Raluca Nagy, Ioan Stanomir, Cristian Teodorescu și Dan Coman s-au întâlnit cu tinerii de la liceele ieșene: „Alexandru Ioan Cuza“, „Dimitrie Cantemir“, Colegiul Național „Costache Negruzzi“, Colegiul Național „Mihai Eminescu“, Colegiul Național „Emil Racoviță“, Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu“, Colegiul Național „Vasile Alecsandri“, Liceul Teoretic „Mitropolit Varlaam“.
Însă nu doar liceenii s-au bucurat de prezența scriitorilor în mijlocul lor. Luminița Corneanu, Augustin Cupșa, Cristian Teodorescu au mers și la o discuție cu studenții, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere, Catedra de Literatură Română.
Benzile desenate și lumile imaginare care te prind iremediabil în mrejele lecturii
Din programul pe care organizatorii FILIT îl pun la punct an de an nu lipsesc nici dezbaterile pe diverse teme, desfășurate la Casa FILIT. Și anul acesta a ieșit în evidență diversitatea și adaptarea la subiecte actuale, care țin de contemporaneitate. Una dintre cele mai tentate discuții din a treia zi de FILIT a fost cea despre literatură și benzi desenate, moderată de Dan Doboș, jurnalist și scriitor, cunoscut datorită Trilogiei Abației – prima trilogie din science-fictionul românesc și una dintre cele mai importante opere SF de la noi din țară. Alături de invitați, Lucian Dragoș Bogdan, Bogdan Chelaru, Marian Coman, Silviu Genescu, Laura Nureldin și Viorel Pîrligras, Dan Doboș a sondat începuturile relației sale și ale celorlalți cu benzile desenate și a încercat să afle cum ajută acestea la cultivarea dragostei pentru lectură.
De la Pif și Hercule și eroii uneia dintre cele mai cunoscute reviste de benzi desenate până la cultura japoneză și manga, imaginația și nevoia de a povesti atât prin imagini, cât și prin text au captat generații întregi de copii și adolescenți. Cum este să creezi benzi desenate, să citești și să crești cu acele personaje, toate acestea au fost doar câteva puncte din discuția amplă și presărată cu multe exemple personale pe care protagoniștii dezbaterii au oferit-o publicului prezent la Casa FILIT. Bogdan Chelaru a împărtășit din experiența sa ca desenator, iar Marian Coman, scenarist al benzilor desenate Harap Alb continuă și Tinerețe fără bătrânețe, laureat al mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de science-fiction, a vorbit despre piața de carte dedicată acestei categorii de publicații, despre publicul și receptivitatea lor în spațiul cultural românesc.
Abdulrazak Gurnah, Premiul Nobel pentru Literatură și sclipirea unui spirit conectat la realitatea unei epoci
Frumusețea Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași stă și în capacitatea de a surprinde de fiecare dată cu schimburile de idei din timpul serilor FILIT. În a treia seară, invitatul special a fost Abdulrazak Gurnah, scriitor tanzanian, originar din Zanzibar, care trăiește și activează în Marea Britanie și scrie în limba engleză. Intervievat de cunoscutul jurnalist cultural Cătălin Ștefănescu, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură în 2021 s-a arătat publicului prezent în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ așa cum nu îl știa din cărțile sale traduse și în limba română, Paradis, Abandon, Pe țărm, Vieți în derivă.
Ajutat de întrebările jurnalistului-moderator, prima dată a ieșit la lumină copilul Abdulrazak. Acesta a povestit cu bucuria celui care rememorează momente-cheie din viața sa prima întâlnire cu literatura mare, mai exact cu Anna Karenina a lui Lev Tolstoi. Când avea în jur de 13 ani, se afla în casa unchiului său și a dat peste această carte în bibliotecă. Chimia a fost imediată. Deși nu știa nimic despre autor sau despre carte, a fost fascinat, și-a dat seama de importanța sa. „Folosesc această poveste din copilăria mea pentru a ilustra puterea literaturii“, a mărturisit invitatul cititorilor din sală și moderatorului. A mai adăugat apoi că unchiul său nu era un cititor și s-a întrebat mereu de ce era cartea aceea acolo. Oricare ar fi răspunsul, ideea că unele povești sunt atât de puternice încât te atrag iremediabil spre lumea literaturii rămâne o certitudine, după cum a subliniat Abdulrazak Gurnah: „Putem simți puterea literaturii, chiar dacă înțelegem doar jumătate din ceea ce citim“.
De la tânărul cititor, la scriitorul cu experiență și tipurile de lectură
Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Următoarea întrebare a jurnalistului Cătălin Ștefănescu l-a angajat pe scriitorul de origine tanzaniană într-un discurs în care a făcut diferența dintre lectura angajată și cea imersivă și să motiveze ce tip de receptare a unei cărți i se pare mai onest. „Nu văd cum ai putea citi imersiv, fără a fi implicat“, a răspuns Abdulrazak Gurnah. „Totuși, dacă ar fi să facem diferența, cred că atunci când citești imersiv te pierzi cu totul în text, pe când într-o lectură angajată îți păstrezi simțul critic, capacitatea de a raționa.“
De la copilul Abdulrazak Gurnah și felurile în care poate fi receptată o carte, moderatorul discuției a pornit la drum prin universul personajelor scriitorului originar din Zanzibar. „Este ceva bun în fiecare om, așa cum ar spune unii, dumneavoastră ce credeți?“, l-a provocat Cătălin Ștefănescu. „Nu, nu cred asta“, a venit răspunsul scurt. A urmat apoi o discuție despre răutatea umană și formele sale. Egoismul și egocentrismul sunt și ele forme ale răului, doar că benigne, crede câștigătorul Nobelului pentru Literatură. Totuși, la nivel de societate, egoismul duce la violență, iar societățile se pot autodepăși doar dacă controlează sau chiar anihilează acest impuls, prin reguli și legi. „Ar trebui să ne înțelegem și să nu ne flatăm că suntem altceva decât ceea ce suntem. Există multă cruzime în lume și nu doar oamenii urâți o pun în practică“, a încheiat scriitorul laureat.
Prima oprire din călătoria prin lumea personajelor lui Abdulrazak Gurnah a fost chiar la ofițerul de imigrări din romanul Pe țărm, un individ dezagreabil, răutăcios, care, în viziunea autorului, este român. La întrebarea moderatorului, „de ce este român acest personaj?“, Gurnah a izbucnit în râs, mărturisind că nici nu mai știe de câte ori a fost întrebat asta de când a venit în România. Apoi a explicat că în anii 2000 când scria la această carte, în Marea Britanie era popular un politician, Michael Howard, cu un discurs extrem de vehement la adresa imigranților, deși tatăl său fusese imigrant din România.
Discuția a fost apoi direcționată către diferențele culturale pe care le-a resimțit Abdulrazak Gurnah, venind din Zanzibar în Europa. Scriitorul de origine tanzaniană a ținut să precizeze că a luat contact cu lumea occidentală și înainte de a se stabili în Marea Britanie, deși e drept că mai mult cu cea americană, germană și portugheză, iar cu cea englezească prin intermediari. Când a călcat efectiv pe teritoriu britanic, și-a dat seama că imaginea pe care și-a creat-o despre englezi era una falsă, departe de adevăr.
Drumul de la observație la scrierea propriu-zisă a unui text
Cătălin Ștefănescu a vrut să afle de la invitatul serii și ce se află în spațiul acela temporar dintre observație și scris, mai ales că uneori ai nevoie de ani de zile pentru a pune pe hârtie ce ai acumulat în memoria ta de scriitor. „Scrisul nu este în totalitate rezultatul observației pentru mine. Cred că are legătură cu ceea ce absorbi, înainte de a-ți da seama ce observi de fapt“, este de părere Abdulrazak Gurnah.
În seara dedicată câștigătorului Premiului Nobel pentru Literatură s-a mai discutat, inevitabil, și despre criteriile după care se acordă astfel de premii, despre felul în care un scriitor ar trebui să iasă în lume și să abordeze subiecte delicate, despre responsabilitatea pe care o ai ca scriitor atunci când cărțile tale ajung la milioane de oameni.
„Un scriitor are obligația de a vorbi sincer, indiferent de subiect“, crede cu tărie Abdulrazak Gurnah. Seara FILIT care i-a fost dedicată s-a dovedit a fi una specială și a dezvăluit un scriitor complex, un spirit profund, cu un umor subtil, dar și tăios pe alocuri. Rigoarea și seriozitatea întrebărilor moderatorului nu l-au oprit din a trece multe răspunsuri prin filtrul unui umor englezesc rafinat.
Galerie foto
