Săptămâna trecută, „Suplimentul de cultură“ a vorbit despre Death Wish, un film realizat acum 50 de ani, dar care este foarte relevant (și controversat) și astăzi. Anul 1974 a fost însă unul bogat în filme care au rezistat testului timpului.
1974 este un an aparte în istoria filmului, mai ales la Hollywood, într-o perioadă extrem de interesantă. Este momentul când, în locul vechii gărzi, se impune o nouă generație de cineaști, cei care vor constitui „Noul Hollywood“. În același timp, imediat după 1974, marile studiouri, inspirate de succesele filmelor Jaws (1975) și Star Wars (1977), încep să dezvolte „mentalitatea de blockbuster“, care domină astăzi complet producția lor cinematografică. Însă acum 50 de ani oferta de filme era extrem de diversă și de o calitate remarcabilă, iar filmele de atunci se bucură și astăzi de o foarte mare popularitate.
Zodia dezastrelor. Începutul anilor ’70 este momentul de apogeu al „filmelor-catastrofă“, producții care prind foarte bine la public, lucru dovedit și de clasarea a trei astfel de filme în Top 10 la încasări în 1974. The Towering Inferno ocupă primul loc în top și, la fel ca alte filme de gen, merge pe aceeași formulă: un grup de personaje, interpretate de mari vedete, încearcă să scape cu viață dintr-o catastrofă. În The Towering Inferno, actori precum Steve McQueen, Paul Newman, William Holden, Faye Dunaway, Fred Astaire, Susan Blakely, Jennifer Jones și Robert Wagner sunt prinși într-un zgârie-nori incendiat. În Earthquake (locul al patrulea la încasări), vedeta este un cutremur care devastează Los Angelesul, iar Charlton Heston trebuie să salveze situația. Airport 1975 reia formula din precedentul Airport (1970) și îi închide într-un Boeing cu mari probleme pe Charlton Heston, Karen Black, George Kennedy și Linda Blair.
Vedeta Polanski. În 1974, Roman Polanski era considerat unul dintre cei mai talentați cineaști ai Hollywoodului și reușea să realizeze ceea ce mulți consideră a fi cel mai bun film al său, Chinatown , o „scrisoare de dragoste“ pentru genul noir, cu două vedete, Jack Nicholson și Faye Dunaway, în rolurile principale. A fost un mare succes de critică (mai puțin de public), cu 11 nominalizări la Oscar și câștiguri mari la Globurile de Aur. Mulți spun că Chinatown are unul dintre cele mai bine scrise scenarii din toate timpurile (recompensat cu Oscar). De asemenea, în 1974 au fost lansate multe drame de mare calitate, cum ar fi A Woman Under the Influence, în regia lui John Cassavetes, Alice Doesn’t Live Here Anymore al lui Martin Scorsese sau The Great Gatsby, probabil cea mai reușită adaptare a romanului lui F. Scott Fitzgerald, cu Robert Redford, Mia Farrow și Bruce Dern în rolurile principale.
Marea continuare. The Godfather Part II este, probabil, cel mai mare film al anului, atât ca succes de public, cât și ca impact asupra cinematografiei. Francis Ford Coppola, pe care precedentul The Godfather îl ridicase la nivelul de maestru, reușește performanța de a realiza o continuare pe care mulți o consideră superioară originalului. Un film de referință, cu interpretări remarcabile (Robert de Niro, Al Pacino, John Cazale), este considerat și unul dintre cele mai mari filme realizate vreodată, cu o influență considerabilă (mai ales asupra filmelor cu gangsteri). A avut un record de 11 nominalizări la Oscar, câștigând premiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor secundar și cel mai bun scenariu adaptat.
Coppola reloaded. Între cele două filme Nașul, Coppola profită de ocazie pentru a realiza un film mai intim (din prisma bugetului și a mijloacelor de producție). The Conversation este unul dintre cele mai mari filme ale lui Coppola și, poate, cel mai relevant film din 1974, într-o lume a supravegherii permanente. Un thriller tensionat, perfect integrat în climatul paranoic american de la finalul anilor ’60/ începutul anilor ’70, reflectat și în alte producții din aceeași perioadă. Un alt thriller de gen din 1974 este The Parallax View, regizat de Alan J. Pakula.
Senzații tari. Totodată, 1974 a fost foarte bogat în thrillere, de o factură diferită de cele de astăzi, mai realiste și mult mai departe de cinemaul plin de efecte speciale și supereroi care domină producția actuală. Alături de Death Wish (unul dintre campionii încasărilor din 1974), au mai fost lansate The Taking of Pelham 123, The Odessa File, The Gambler, The Night Porter, Yakuza și Murder on the Orient Express, una dintre cele mai apreciate adaptări ale romanului Agathei Christie.
Doză dublă de Mel Brooks. Brooks, care își făcuse mâna parodiind filmele cu spioni în anii ’60, cu seria Get Smart, începe anul aplicând același tratament parodic genului western în Blazing Saddles, considerat de mulți unul dintre cele mai bune filme din cariera sa. Nu îi este însă de ajuns și Mel Brooks atacă în același an și genul horror, mai ales producțiile clasice ale studiourilor Universal din anii ’30, în Young Frankenstein (foto), o excelentă și foarte populară comedie realizată de celebrul regizor, alături de complicii săi obișnuiți din această perioadă: Gene Wilder, Marty Feldman, Madeline Kahn, Peter Boyle și Teri Garr.
Horror de colecție. 1974 a fost un an bun pentru horror, cu multe filme de colecție, dar nici unul nu se poate compara ca impact cu faimosul The Texas Chain Saw Massacre, o năucitoare doză de demență rurală, semnată de Tobe Hooper. Dacă filme precum The Exorcist sau The Omen ridicaseră genul horror la nivelul filmelor mainstream, producția lui Hooper îl duce din nou în ghettoul de gen, scandalizând mulți critici prin violența și estetica sa. Impactul cultural al filmului a fost însă uriaș, iar The Texas Chain Saw Massacre este la fel de relevant și astăzi, ca acum jumătate de secol.