Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) din Iași a găzduit în penultima zi a ediției din acest an concertul acustic al duoului Byron, eveniment susținut de Fundația Cărturești la Casa FILIT. Deși festivalul se concentrează pe literatură și traducere, muzica celor doi artiști poate fi percepută ca o formă de poezie bogată în expresivitate, muzicalitate și ritm. Fuziunea între cuvânt și sunet a adăugat o dimensiune artistică suplimentară acestui eveniment cultural iubit de ieșeni și nu doar de ei.
Magnetismul prezenței scenice
Duoul trupei Byron a cucerit publicul chiar de la primele acorduri. Prin carismă și umor au creat imediat o legătură cu publicul spectator. Într-un moment neașteptat a intervenit o defecțiune tehnică, când chitara solistului formației, Daniel Radu, nu mai putea fi auzită, el reușind să se redreseze rapid și să cânte fără instrument, ajutat și de măiestria lui Sergiu Mitrofan, cunoscut și ca 6fingers, la pian: „Moment atmosferic! Defecțiuni tehnice!“, glumește el. Dan a alternat pe durata concertului între voce, chitară și flaut. Când cânta la chitară, piciorul stâng ținea ritmul, iar când ne încânta cu flautul, ritmul era susținut de bătăile din palme ale spectatorilor. Am remarcat imprimeul simpatic al tricoului pe care Sergiu Mitrofan îl purta în acea seară: imaginea unei pisici negre, care parcă privea timidă la câtă de plină era sala, având doar ochii și lăbuțele din față la vedere.
În cortul FILIT, de la mare la mic, unii oameni se bucurau de concert din picioare, alții de pe scaune, unii de pe fotolii, iar alții direct de pe podea. Pe ici-colo, mai zăreai copii urcați pe umerii taților ca să vadă concertul. Deși te-ai fi așteptat ca toată lumea să fie în picioare, cântând și dansând alături de artiștii de pe scenă, atmosfera a fost una intimă, publicul ascultând cu atenție și bucurându-se și trăind muzica într-un mod profund. Pentru fotografii voluntari a fost destul de greu să se strecoare printre numeroșii spectatori. Vibrația muzicii se resimțea atât în aer, dar mult mai intens în podea. Este posibil ca mulți să fi optat să se așeze pe jos pentru a simți o conexiune directă cu muzica.
Conexiunea cu publicul
Sergiu și Dan au trăit intens muzica, iar spectatorii au susținut ritmul pe tot parcursul concertului. Publicul a cântat alături de solist, impresionându-l cu entuziasmul lor. Observând cât de bine cunoșteau melodiile, Dan le-a propus să facă vocalize împreună, provocându-i: „Voi sunteți la muzică? Ați terminat conservatorul? Foarte frumos!“, a spus el, vizibil încântat. Publicul a răspuns provocării, strigând melodios la refrene și cântând fiecare vers cu pasiune. În acele momente, toți am devenit o singură voce.
Pe parcursul concertului, după ce a interpretat câteva piese purtătoare de emoție (Anima și Azi), Dan a recunoscut public că i s-a părut cam ciudat să cânte fără ceilalți membri ai formației Byron: „După ce te obișnuiești ani de zile să cânți cu trupă, la un moment dat, să rămâi așa, în chiloți…“, dar a adăugat cu umor „de fapt, e mișto și în chiloți“. În completarea mărturisirii făcute de Dan, Sergiu a intervenit și a adăugat că vor cânta piese pe care, în mod normal, nu le prea interpretau live în concerte, numind acest exercițiu „o experiență suplimentară“, atât pentru ei, cât și pentru spectatori.
Consumatori de vise
„Ce frumoasă-i viața când ești la răcoare/ Nopțile sunt lungi și odihnitoare“, așa începeau versurile piesei Songul pușcăriașului. S-a potrivit perfect cu atmosfera din cortul FILIT. Muzica a reușit să-i anime pe oameni. Am observat acest lucru în comportamentul publicului, care cânta înaintea artiștilor și aplauda în timpul pieselor, dar și între melodii, chiar înainte de a începe următoarea piesă. De obicei, audiența așteaptă finalul actului artistic pentru a-și exprima gratitudinea prin aplauze. De data aceasta, atmosfera a fost mult mai animată. Au continuat concertul cu melodia Consumatori de vise, apoi Nouă, piesă pe care Dan o consideră una dintre cele mai triste. A mărturisit, glumind de fapt, de ce a ales să o cânte pentru că părea că „prea s-au înveselit“, adăugând o notă de sensibilitate serii.
La finalul concertului, pe acordurile piesei Cu capul în nori, toți cei din cortul FILIT au aprins lanternele telefoanelor, fluturându-le în aer și transformând spațiul într-un adevărat cer înstelat – o imagine ce simboliza visele spectatorilor. Când se părea că seara s-a încheiat, publicul a cerut cu entuziasm o ultimă melodie, scandând din rărunchi „Bis! Bis! Bis!”. Artiștii s-au conformat și s-au reîntors pe scenă pentru o ultimă melodie, Încet, încet, așa cum a anunțat Sergiu. Noi toți, cei prezenți în cortul FILIT, nu am fost simpli spectatori, ci adevărați meditatori, astfel că am plecat de la concert cu versul „consumatori de vise-n culori“ în minte.
Galerie foto
