Ediția a șasea a Forumului Medierii Culturale, organizat de Centrul Cultural Clujean prin platforma Academia Schimbării, s-a desfășurat în perioada 29-30 octombrie, la QUB Space din Cluj-Napoca și a adus împreună peste 100 de profesioniști culturali: artiști, profesori, cercetători, educatori și specialiști în mediere culturală. Programul Forumului Medierii Culturale a fost curatoriat de Corina Bucea, manager cultural Centrul Cultural Clujean/ Academia Schimbării, și Raluca Iacob, manager cultural și specialistă în politici publice.
Ediția din acest an a abordat tema naturii ca mediu și subiect al medierii culturale și al câmpurilor conexe: pedagogie, educație, comunicare științifică.
Am primit invitația de a participa la eveniment cu o anume bucurie și cu o și mai mare curiozitate. A fost o ocazie excelentă de a asculta cum au luat ființă proiectele culturale și cum au implicat acestea comunitățile în cadrul cărora se desfășoară, dar şi care sunt provocările cu care se confruntă actorii principali. Pe scurt, un bun prilej de a vedea și de a-mi reconfirma încă o dată că implicarea, începând de la individ și până la instituțiile și administrațiile publice, contează în fiecare comunitate, fie că vorbim despre cele din mediul urban sau cele din rural.
Pe lângă cele patru paneluri de discuții din cele două zile, cu invitați din România și din Europa, în cadrul Forumului au avut loc și două Ateliere interactive care i-au implicat pe fiecare dintre participanți și despre care s-a discutat pe toată perioada evenimentului, dovadă a impactului pe care le-au avut. Primul atelier, susținut de Asociația REPER21, prin Ana-Maria Marinescu-Pălăduș și Bogdan Gioară, le-a oferit mediatorilor culturali șansa de a privi altfel conceptul occidental de bunăstare, explorându-l din perspectiva „Buen Vivir-ului“ pentru a înțelege și reevalua valorile și principiile acestuia. În cel de-al doilea atelier & tur ghidat, desfășurat în aer liber – mai exact în Parcul Central al Clujului, și condus de Marius Mornea –, ne-a fost făcut cunoscut proiectul LOC, o platformă virtuală accesibilă publicului prin tehnologia AR. Axat pe artă contemporană, educație și cercetare, LOC explorează legăturile cu natura și inițiază dialoguri între artiști, cercetători, societate civilă și public. Prin intermediul aplicației dedicate, am putut experimenta o serie de instalații interactive care funcționează ca o galerie de proiecte AR, instalații dezvoltate de artiști locali în colaborare cu specialiști în ecologie și biodiversitate.
De amintit că în încheierea ediției din acest an a Forumului Medierii Culturale a avut loc lansarea oficială a unui alt proiect major – Biblioteca Virtuală Mediere+, platformă digitală dedicată formării continue a profesioniștilor culturali, ce oferă acces gratuit la resurse online și fizice. Biblioteca va constitui un suport de resurse începând cu prezentările din cadrul Forumului, până la studii de caz, podcasturi realizate în colaborare cu Radio România Cultural, publicații, ghiduri și articole dedicate medierii culturale. „Bibliotecarii sunt adevărați mediatori culturali, extrem de implicați și profesioniști, și fac mult mai mult decât împrumut de carte, construind adevărate comunități în jurul lor“, a declarat Irina Bălan, moderator al forumului, expertă în management și comunicare culturală.
Context
©Roland Váczi / Centrul Cultural Clujean
De ce vorbim despre o mediere a naturii în context cultural? Asta am aflat în cadrul celor două zile de discuții, în care, cu fiecare proiect și prezentare a fost din ce în ce mai clar că medierea naturii reprezintă un instrument esențial pentru o educare îndreptată spre natură, a unei reconectări centrate pe sustenabilitate în/ și comunitate.
„De șase ediții organizăm Forumul Medierii Culturale ca un spațiu de întâlnire, învățare și inspirație pentru cei care lucrează la intersecția dintre artă, cultură și educație. Fiecare ediție ne deschide însă perspective surprinzătoare, dezvăluind prin tema aleasă noi inițiative care fac relevantă și înțeleasă cultura sau știința în rândul publicului“, a spus Corina Bucea, curatoare, în deschiderea ediției din acest an.
Chiar dacă pare greu de crezut, instrumentele necesare pentru un viitor bazat pe sustenabilitate și responsabilitate sunt deja la îndemâna noastră. În cele mai multe cazuri, totul începe cu implicare. Medierea culturală devine, astfel, un cadru practic de comunicare și interpretare a lumii în care trăim.
Întrebările principale și temele abordate ce s-au desprins în cele două zile de forum: cum se intersectează cultura și natura în mediere? Ce modele alternative de educație ecologică și de complexă a lumii există? Cum colaborează arta și știința pentru a explora mediul natural? Ce moduri de integrare a artei și științei în practici sustenabile ne pot inspira? Cum dezvoltă artiștii, oamenii de știință, pedagogii și mediatorii o înțelegere și o conștiință a importanței mediului natural în rândul tinerilor și adulților? Ce strategii de mediere culturală cresc conștientizarea la nivel civic cu privire la rolul fiecăruia și al comunităților în fața schimbărilor climatice? Cum facem să învățăm de la natură? Ce lăsăm generațiilor viitoare? Cum pot arta și cultura să fie buni mediatori pentru aceste teme?
Răspunsurile, pe scurt, ar fi prin implicare activă, prin metode interactive și grijă față de mediu, prin parteneriate, evenimente și spații culturale și educaționale adaptate care pun în centru ecologia atât ca subiect, cât și ca principiu de funcționare. Ecologia și sustenabilitatea contează pentru că ne preocupă viitorul, iar educația este terenul esențial de unde începem să acționăm în această direcție.
„Prin tema din acest an, care a pus natura în prim-plan ca obiect al medierii, am văzut și mai clar că este nevoie de emoție și de empatie, nu doar de date clare și corecte, pentru a comunica bine și a sensibiliza publicul despre problemele de mediu. Oamenilor ajunge să le pese de lucrurile pe care le pot înțelege și care au sens personal pentru ei“, a declarat Raluca Iacob, curatoare a Forumului.
Ziua unu: cum își găsește loc natura în contexte culturale
©Roland Váczi / Centrul Cultural Clujean
Cele două paneluri și discuțiile ce le-au precedat au avut loc în limba engleză, cu traducere simultană. De altfel, ambele zile de forum au fost traduse în limba engleză pentru invitații din Europa prezenți în online, cât și pentru participanții din țări precum Irlanda, Belgia, Spania, Austria și Polonia, prezenți în sală.
Sesiunea ce a deschis forumul le-a avut ca invitate pe Eva Stein, pedagog și curator la Haus der Kulturen der Welt din Germania, pe Robertina Šebjanič, artistă din Slovenia și pe Marlene Herberth, antropolog și arhivator al memoriei din România. Invitatele au susținut câte o prezentare de proiecte în cadrul sesiunii care propunea găsirea de noi prespective asupra relației noastre cu natura.
Prezentarea Evei Stein, „How to communicate sustainability with the means of art?“, a fost despre proiectul său de educație ecologică într-o serie de școli din Berlin. Invitata a menționat că partea cea mai grea a fost să îi atragă și să îi mențină interesați pe elevi, găsind ca soluție depășirea metodelor tradiționale și transformarea sălilor de clasă în spații sigure, primitoare, care încurajează discuțiile deschise și dezvoltarea personală. Dat fiind că proiectul s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani, inițiatorii au avut răgazul să constate că inițiativele i-au ajutat pe elevi în combaterea stărilor de anxietate legate de climă și i-au inspirat să-și imagineze un viitor în care responsabilitatea joacă un rol important.
Robertina Šebjanič, artistă ce explorează impactul umanității asupra mediului acvatic prin termeni precum „aquatocen“, a prezentat o serie dintre proiectele sale artistice ce se desfășoară de-a lungul râurilor, scopul fiind acela de a crește implicarea comunităților, iar astfel de a ajuta oamenii să se conecteze cu ecosistemele locale. Un astfel de proiect a fost „Riología. Empathic Strategies in Deep Time“, o instalație artă-știință ce a implicat nu mai puțin de 500 de participanți din comunitatea din apropierea Madridului, și care a fost susținut de Instituto Mutante de Narrativas Ambientales de Matadero Madrid și de compania L’Oreal, care, alături de alte câteva branduri importante din domeniul cosmeticii, a fost expusă ca făcând greenwashing. În discuția liberă de la finalul prezentării, artista a explicat alegerea ca fiind una asumată și care a vizat realizarea proiectului ce a implicat resurse însemnate, dar a avut și rezultate: „Only criticizing doesn’t help“. În discuție a intervenit și Eva Stein cu o remarcă ce a dat de gândit multora din sală: „The mind can be activated by evil money too“.
Prezentarea Marlenei Herberth, arhivist de memorie la KraftMade Research & Lab., oragnizație care există din 2013, s-a axat pe restaurarea modelelor durabile și pe implementarea proiectelor, cum ar fi „Craft Making the Future“. Marlene a împărtășit lecții esențiale inspirate din natură, „scopul meu este să fac oamenii să simtă ceva. Emoțiile pe care le surprinzi în cadrul expozițiilor pregătite de noi, asta duce medierea în artă mai departe“.
Cel de-al doilea panel al zilei le-a adus împreună pe Alina Teodorescu, artist și manager cultural, Alina Zară, fondatoare de proiecte axate pe promovarea tradițiilor românești prin design modern, și Sabina Baciu, directoare a Festivalului CULMEA.
Dacă prezentarea Alinei Teodorescu și cea a Alinei Zară s-au completat până într-un punct, punând în prim-plan comunitățile din două regiuni diferite din România, fiecare comunitate cu problemele sale, prima din Slănic Moldova, cea de-a doua din satul Mândra (o comunitate cu doar 1520 de locuitori de lângă Făgăraș), diferențele care s-au văzut se regăsesc chiar în sânul comunităților în care s-au născut aceste proiecte, comunități ce vin din regiuni total diferite ale României.
Alina Teodorescu a povestit cum din 2017, Asociația de Artă In Context funcționează ca un laborator transdisciplinar ce explorează impactul uman asupra naturii, aducând o colecție de artă contemporană în patrimoniul regiunii. Alina a lansat și o școală forestieră, un atelier de upcycling și un festival de muzică experimentală, promovând prin aceste inițiative conștientizarea mediului. Însă multele adaptări și readaptări și-au pus amprenta, slaba susținere din partea autorităților locale și lipsa de mobilizare și de motivare la nivel de comunitate, au fost printre problemele pe care le-a ridicat Alina Teodorescu, alături de cea mai recentă, aceea că e foarte probabil ca Asociația să rămână fără spațiul Centrala In Context.
Alina Zară, fondatoare a Muzeului de Țesături și Povești și a Asociației Mândra Project, coordonează proiecte dedicate promovării tradițiilor românești prin design modern, inclusiv ateliere cu flori presate. Prin implicarea copiilor și folosirea artei ca mijloc de combatere a violenței și a abandonului școlar, ea a transformat spațiile comunitare în centre de biodiversitate. Scopul este să adapteze și să traducă tradițiile în atenția noilor generații, păstrând patrimoniul cultural viu și actual, chiar dacă asta se traduce deseori în „zbucium“.
Sabina Baciu, fondatoarea unui festivalului CULMEA, a povestit despre componenta dedicată educației de mediu prin film, despre cum prin intermediul discuțiilor despre climă încurajează gândirea critică a elevilor asupra problemelor de mediu, asupra risipei alimentare și a fenomenului Fast Fashion. Experiențele atistice colective, precum mersul la film, au o tracțiune aparte, problema reală fiind aceea că nu știu cum să ajungă și să atragă publicul adolescent. „Odată intrați la liceu, își pierd interesul“, declară Sabina. „Ne dorim ca spectatorii să simtă că se pot implica, că pot deveni activiști.“
Ziua doi: bune practici de mediere culturală în abordarea naturii
©Roland Váczi / Centrul Cultural Clujean
În cea de-a doua zi, prima sesiune de discuții, care a avut și cel mai mare număr de invitați a fost despre bunele practici care ne ghidează să ne apropiem de lumea înconjurătoare. Andreia Brukner a vorbit despre proiectele Asociației Tandem, care vizează integrarea persoanelor nevăzătoare prin intermediul atelierelor de dans, de teatru senzorial, prin organizarea de ateliere pentru personalul muzeelor pentru a-i instrui cum să interacționeze cu persoanele cu deficiențe de vedere. „A atinge pe cineva nu e un lucru obișnuit, însă pentru un nevăzător este un act esențial, atingerea, ținutul de mână e o punte de comunicare“, mărturisește cu emoție Andreia Brukner.
Mimi Ciora, artist și operator cultura și Gavril Pop, artist și lucrător cultural, din Timișoara, au vorbit despre impactul intervenției umane asupra mediului subliniind legăturile subtile care unesc în cadrul programului POD, program de observare și descoperire destinat copiilor din clasele primare.
Bianca Băilă este grant manager și specialistă în comunicare pentru programul național Științescu, program de finanțare lansat în 2018 și gestionat de Fundația Comunitară Timișoara. Bianca coordonează și comunicarea pentru Timotion – cel mai mare eveniment filantropic de strângere de fonduri cu componentă sportivă din vestul țării: „Am mutat atenția către comunitățile rurale, colaborând direct cu profesorii de la sat, ceea ce a schimbat dinamica proiectelor“.
Ultima sesiunea i-a adus împreună pe Claudia Șerbănuță, specialistă în știința informării și dezvoltator comunitar, Tibor Hartel, ecolog și cercetător, Orsolya Gál, artistă și arhitect, și Loredana Peca, cercetătoare cu 20 de ani de experiență în biologia moleculară și pregătire în domeniul consilierii genetice. În discuția despre intersecția dintre practicile artistice și metodele științifice în abordarea naturii s-a vorbit mult despre experimente, cultură, relația și conectarea cu natura.
Loredana Peca a afirmat scurt că cel mai important rol al mediatorului este acela de a scoate oamenii din casă, de a aduce specialiștii de la catedră, fie de la universitate sau din diferite institute, și a le facilita întâlnirea cu publicul, adulți și copii. Ceea ce și reușește să întreprindă în tururile ghidate pe care le organizează în jurulu Clujului, implicând atât adulții, cât și copiii.
Tibor Hartel, inițiatorul „Arborii Remarcabili din România“, acțiune care a culminat cu o bază de date a arborilor bătrâni din România și cu Legea 97/2023 pentru protejarea Arborilor Remarcabili din România, a renunțat la prezentarea sa tehnică și a vorbit liber despre rolul mediatorului, dând și exemple de mediere de succes: „cazul de la Tușnad, în care urșii ajunseseră până în centrul orașului. Turismul iresponsabil a fost de vină, dar, cu ajutorul comunității, în 3 ani, au reușit să schimbe situația radical. Azi nu sunt urși la Băile Tușnad, fiindcă am dat de o comunitate deschisă pentru abordări complet noi, de colegi care au gândit outside the box și au putut colabora într-un mod încurajator și eficient.“
Orsolya Gál, artistă, cu un background în arhitectură, arte plastice, scenografie și arta păpușilor, explorează prin proiectele sale legătura dintre om și mediul natural. În cadrul Forumului Medierii Culturale, Orsolya a vorbit despre proiectul său, Searching for a Secret Garden, referință la Grădina desfătărilor a lui Bosch, în cadrul căruia a urmărit și fotografiat grădini din gospodăriile transilvănene, ilustrând astfel un model de coabitare om-natură, încă adaptabil vremurilor noastre. Lucrările artistei reflectă o fuziune unică între frumos, diversitate și eficiență, invitând privitorul să redescopere frumusețea și bogăția universului vegetal.
Claudia Șerbănuță, președintă și co-fondatoare a Asociației Comunitățile Viitorului, unde sprijină comunitățile în abordarea provocărilor emergente prin proiecte de educație, dezvoltare de abilități și consolidarea organizațiilor civice și publice. Prezentarea ei s-a axat pe bibliotecile publice ca huburi comunitare, la intersecția dintre educație și cultură: „Am făcut un experiment cu bibliotecari, în care i-am provocat să ducă copiilor diferite povești. Am avut cazuri în care bibliotecarii s-au dus prin sat către copii, nu au așteptat copii în bibliotecă“. Claudia Șerbănuță a atras atenția asupra faptului că, în ecosistemul autorități locale-instituții publice-societate civilă-cetățeni, problemele de climă, de mediu ar trebui să fie gestionate de autoritățile locale. „Noi, prin proiectele noastre, facem educație la firul ierbii pentru oameni, ca să fie mai aproape de natură și să înțeleagă coabitarea, dar oamenii au apa poluată, au deșeuri pe lângă casă, probleme pe care autoritățile le cunosc sau nu. Dar apare întrebarea: ce competențe au autoritățile locale, de la care așteptăm recunoaștere și sprijin? S-ar putea, pe competențe, să fie nevoie de un pic de curaj și să mergem să-i învățăm noi de ce anume avem nevoie, nu doar să așteptăm“.
Această a șasea ediție a Forumului Medierii Culturale a reușit să evidențieze rolul esențial al naturii în medierea culturală, demonstrând că prin proiecte creative și abordări diverse – educație, implicarea comunităților și respectul față de mediul înconjurător – se pot crea legături autentice între oameni și natură. Inspirându-ne de la natură, care ne învață reziliența, putem privi cultura ca fiind o forță de rezistență și coeziune, însă neapărat susținută de dorință și implicare activă pentru rezultate vizibile.
Galerie foto
