Selectarea celor mai bune cărți, la mila inteligenței artificiale
Anul acesta, la Târgul de Carte de la Frankfurt, start-upul berlinez MyPoolitzer a prezentat un program care promite „să amelioreze calitatea selecției manuscriselor“ grație inteligenței artificiale. Este un program, asigură Jost-Tilo Gehrke, fondatorul MyPoolitzer, care „va transforma evaluarea manuscriselor pentru agenți și editori“. Soluția tehnică, realizată în colaborare cu firma Quantification, se bazează pe „o tehnologie de model lingvistic avansat, combinată cu un proces clasic de procesare a limbajului natural, pentru a evalua automat calitatea manuscriselor pe baza a patru parametri critici: adecvarea la stil și gen, nota prevăzută și potențialul de vânzare“.
Oricărui manuscris analizat, MyPoolitzer îi dă o notă de la 0 la 100, scopul fiind acela de a permite editorilor și agenților să scape de ore de lectură irosite cu cărți „insipide“. Programul își dă verdictul asupra unei cărți în doar un minut, verdict însoțit și de un răspuns automat trimis scriitorului. În același timp, acest program, se pare, face și un profil al autorului, bazat pe prezența în online a acestuia.
Nu e o idee nouă, apreciază publicația „Actualitte“. Chiar la începutul anului, firma Veristage a prezentat o soluție numită Insight care evaluează texte și generează și elemente de marketing precum rezumate, cuvinte-cheie, descrieri de imagini, conținut pentru rețelele sociale, citate, metadate, versiuni audio ale textelor sau sugestii pentru cluburi de lectură. Insight este optimizat prin integrarea unor modele de limbaj avansate, precum ChatGPT, Claude, Gemini și Mistral, și poate fi personalizată conform preferințelor editorilor.
Există și o soluție gratuită, Artificial Intelligence Review Assistant (AIRA), dezvoltată de Frontiers, o platformă dedicată științei și editor al publicațiilor academice cu acces liber. Este un AI care vizează, și el, simplificarea muncii editorilor în evaluarea, de data aceasta, a manuscriselor științifice. De asemenea, „Actualitte“ mai enumeră și soluțiile UNSILO sau PubSURE.
„Chiar dacă industria editorială, ca ramură culturală, ar beneficia de pe urma AI-ului, cum ar putea să lase mașinilor sarcina de a evalua valoarea artistică?“, se întreabă „Actualitte“, care citează un interviu din „The Bookseller“ cu agentul literar Cathryn Summerhayes. Aceasta povestește despre o întâlnire recentă din Coreea, cu un grup de editori internaționali, în cadrul căreia s-a dezbătut intens subiectul folosirii AI-ului în traducere. „Totuși, la finalul fiecărei sesiuni, aceeași concluzie reiese: nimic nu poate înlocui aprecierea umană, oricât de subiectivă ar fi aceasta“, spune Cathryn Summerhayes, în vreme ce alt agent, Laetitia Rutherford, afirmă că „personal, m-aș opune ca un AI să evalueze manuscrisele în locul meu: în acest moment nu caut ficțiune de gen evaluată după criterii fixe, prestabilite. Forma literară necesită o analiză calitativă subtilă“.
Miză financiară
Hollywood mizează pe trei filme în săptămâna de sărbătoare a Zilei Recunoștinței, Gladiator 2, Wicked și Vaiana 2, ale căror câștiguri ar trebui să redreseze balanța comercială destul de dezamăgitoare a acestui an. Speră la un fenomen similar celui creat de Barbenheimer anul trecut, mizând că, anul acesta, Glicked sau Wickdiator vor aduce oameni în săli. Luna octombrie a fost marcată deja de uriașul eșec comercial al Joker 2, iar încasările totale ale acestui an sunt deja cu 11% mai mici decât cele din 2023 și cu 27% mai scăzute decât cele din 2019.
Cea mai scumpă
Seria derivată din League of Legends, Arcane, ajunsă acum la sezonul al doilea pe Netflix, este cel mai scump serial de animație realizat vreodată. Conform „Variety“, pentru a realiza aceste 18 episoade, studioul Riot Games ar fi cheltuit uluitoarea sumă de 250 de milioane de dolari pentru a le produce și promova. Cei de la Riot Games vorbesc despre „lipsa lor de experiență“ în producerea de filme și seriale pentru cheltuirea acestei sume.
Întrebările lui Hanks
Prezent la podcastul Happy Sad Confused, actorul Tom Hanks a declarat că nu a fost contactat să joace în filme cu supereroi și că nu are ceva împotriva acestui gen de filme, dar că a constatat că publicul actual tinde să se îndepărteze de spectacolele de comics cu multe efecte speciale în favoarea unui „storytelling adevărat“. Fiind de acord că, astăzi, tehnologia permite crearea oricărei iluzii cinematografice, Hanks se întreabă: „Dar asta ce spune despre noi? Care e, de fapt, povestea și ce spune ea despre noi? (…) Am exploatat 20 de ani această modă a filmelor cu supereroi, dar acum am ajuns într-un punct în care ne întrebăm care e povestea, care e tema și rostul unui astfel de film“.
Filme fast-food
O parte consistentă a publicului actual, care este „dresat“ să consume numai conținut în formă foarte scurtă, ca pentru TikTok, este pierdut pentru sala de cinema. Pentru a readuce acest public în săli, în Coreea de Sud s-a luat inițiativa producerii de filme foarte scurte și ieftine. Este o nouă idee de format pe care producătorii o numesc „filme snacks“, în linii mari acesta fiind un film care durează exact timpul în care un spectator consumă o cutie de popcorn sau o sticlă de suc.
De exemplu, în noiembrie, Lotte Entertainment a lansat în săli un film de 44 de minute, numit 4h44, Time of Fear, un film horror realizat de Park Jong-hyun. Este un film compus din mai multe segmente în care apar diferite vedete coreene, în special staruri K-pop, un film dinamic conceput special pentru un public foarte tânăr. Pentru acest film, prețul biletului a fost redus la doar 2,70 euro.
Producătorii sud-coreeni consideră că declinul actual al numărului de spectatori la cinema se datorează generației obișnuite să urmărească filme de aproximativ 42 de secunde pe TikTok. Din acest motiv, un film cu o durată normală, de două ore, este greu de urmărit de acest public. Așa se explică lansarea unui film precum Night Fishing, un alt horror de numai 13 minute, al cărui bilet costă doar 70 de eurocenți.
În prezent, producătorii sud-coreeni cer realizatorilor să facă filme cu o durată de 30 de minute, tăind pur și simplu orice este „în plus“ într-un film normal. În Coreea de Sud, cele mai mari succese de anul acesta, Escape și Project Silence, au fost filme cu o durată de 100 de minute, în vreme ce succesele de anul trecut treceau de două ore de proiecție.
Salvatorul limbilor
Se știe că albumele BD cu Astérix au fost traduse în zeci de limbi, inclusiv în latină și greaca veche. Mai nou, un album cu aventurile micului gal a fost tradus în grondspraatsi, un vechi dialect suedez care este vorbit doar de câteva mii de persoane din vestul Finlandei. Este prima traducere oficială într-un dialect suedez și scopul a fost încercarea de a ține în viață acest dialect, a explicat John Hagnas, directorul acestui proiect. Aventurile lui Astérix au fost traduse în Finlanda și în alte patru dialecte locale: carelian, rauma, savo și stadi.
Galerie foto
