Recent dispărut, Jim Abrahams, scenarist și regizor, este unul dintre cei care au redefinit, între Airplane! și The Naked Gun, parodiile cinematografice.
Puțini sunt cei care pot să se laude că au avut un impact durabil asupra comediei la cinema, dar ZAZ se numără printre aceștia. ZAZ este numele de cod al trioului format din Jim Abrahams și frații David și Jerry Zucker, care au semnat numeroase filme de succes din anii ’80 până în ultimii ani, perioadă în care umorul a început să fie privit cu suspiciune de un Hollywoodul din ce în ce mai ideologizat.
James Steven Abrahams s-a născut pe 10 mai 1944 în Shorewood, Wisconsin, fiu al unei educatoare și al unui avocat. A fost atras de domeniul artistic și, încă din tinerețe, a făcut cunoștință cu viitorii complici, frații Zucker (familiile lor se întâlneau în mod regulat la sinagogă). Împreună au creat o trupă de teatru bazată pe scheciuri umoristice pe care au numit-o The Kentucky Fried Theater. După ce și-au făcut un nume în orașul natal (spectacolele lor se desfășurau cu casa închisă), cei trei s-au îndreptat spre Hollywood unde au devenit repede cunoscuți ca ZAZ.
Au debutat ca scenariști ai filmului The Kentucky Fried Movie (1977) de John Landis, dar anul 1980 va fi momentul în care cariera lor ia avânt cu adevărat.
Este momentul în care ZAZ semnează primul film, comedia Airplane!, un mare succes de casă și un clasic instantaneu. Și filmul care va defini stilul ZAZ pentru toți anii care vor urma.
Airplane! este în sine o parodie neiertătoare a filmelor cu dezastre care fuseseră foarte populare în decada proaspăt încheiată. Ideea le venise de la thrillerul aviatic Zero Hour! (1957) pe care l-au prins într-o seară difuzat la TV. Cei trei ZAZ au fost cuceriți de subiectul forțat și de jocul prost al actorilor și au decis imediat să parodieze acel film, mergând până la a cumpăra drepturile asupra Zero Hour! pentru a evita orice proces.
Pe acest schelet, ZAZ au acumulat o mulțime de referințe la aproape toate filmele-dezastru de dinainte, dinamitându-le pur și simplu. Stilul ZAZ este, descrie „Premiere“, „un vârf al umorului regresiv practicat într-o manieră excesivă, în care bancurile și glumele vizuale se succed fără pauză. Un stil frenetic unic, în care absurdul este rege“. La acestea, ZAZ adaugă un ingredient important: distribuirea în roluri principale a unor actori care nu provin din comedie, ci din filme „serioase“, dar care au fost convinși să se alăture absurdului situațiilor în care sunt puși și care abordează cu maximă seriozitate scenariile cele mai excentrice. Cel mai bun exemplu pentru ZAZ este Leslie Nielsen, eroul din seria The Naked Gun, care, până să îi întâlnească, era un actor de drame și filme de acțiune. După, Nielsen a devenit aproape sinonim cu comedia complet țicnită. Airplane! este plin până la refuz cu astfel de actori, care profită din plin de ocazia de a se distra, actori precum Robert Hays, Julie Hagerty, Peter Graves sau Robert Stack.
Airplane! a fost un uriaș succes în 1980 (și astăzi figurează pe lista celor mai bune 1.000 de filme din istorie, realizată de „The New York Times“). Pentru Abrahams și prietenii lui, filmul deschidea larg porțile a ceea ce avea să urmeze. Și pentru ei, și pentru imitatorii lor. „Sunt profund convins că momentele în care Airplane! funcționează cu adevărat ridică pur și simplu stupiditatea la un nivel de formă de artă“, scria Jim Abrahams într-o carte de memorii din 2023.
În anii ce au urmat, ZAZ au realizat o continuare la Airplane!, apoi Top Secret (1984), cu un Val Kilmer foarte energic în rolul principal, Ruthless People (1986) și un scurt și excelent serial TV, Police Squad!. Acesta din urmă a constituit baza pentru seria The Naked Gun, în care detectivul Frank Drebin, jucat cu maximă convingere de Leslie Nielsen, trece printre cele mai de neimaginat întâmplări. Seria are un succes imens, un al patrulea episod urmează a fi realizat și lansat chiar anul viitor, în regia lui Seth MacFarlane și cu Liam Neeson în rolul principal.
În afara ZAZ, Jim Abrahams a regizat mai multe filme, unele chiar foarte cunoscute, precum Big Business (1988) cu Bette Midler și Lily Tomlin; Welcome Home, Roxy Carmichael (1990) cu Winona Ryder și Jeff Daniels, și parodia la filmul Top Gun, Hot Shots! (1991) cu Charlie Sheen, și continuarea din 1993.
Spre sfârșitul carierei, Abrahams și frații Zucker au fost nevoiți să recunoască faptul că deveniseră victimele propriului succes. Stilul ZAZ ajunsese să definească atât de bine comediile americane încât propriile lor producții se pierdeau într-o multitudine de filme, nu toate având același nivel de calitate, precum Spy Hard sau Don’t Be a Menace. Când, în 1998, Abrahams lansează propria parodie la seria Nașul, Mafia!, publicul era deja destul de obosit. Filmul face bani, dar nu la nivelul obișnuit al producțiilor ZAZ.
Vorbind despre filmele lui, Jim Abrahams declara anul trecut că acestea „nu aspiră decât la a nu fi luate în serios“. „Nu au un mesaj politic, nu sunt Dr. Strangelove. Dacă e ca ele să aibă un mesaj, acesta este că există lucruri pe care nu trebuie să le luăm în serios“, spunea A din ZAZ.