“Care sint orasele cu sectoarele culturale cele mai dezvoltate?” , “Care sint orasele «pepiniera» de resurse umane specializate pentru activitati culturale?” , “Care sint orasele cu sustinere bugetara locala ridicata pentru cultura? “ – iata cele trei intrebari la care CSCDC incearca sa raspunda. Exista si o serie de indicatori folositi pentru a ajunge la o concluzie. In primul rind, cei legati de infrastructura sectorului cultural: cite biblioteci, cinematografe, orchestre simfonice, teatre dramatice, teatre muzicale sau teatre de papusi sint in fiecare urbe. Apoi au fost luate in calcul resursele umane specializate, mai precis “elevii din scolile de arta si meserii”, precum si “elevii din liceele de arta si meserii”. Nu sint trecute cu vederea nici investitiile pe care comunitatile locale le-au facut si nici banii rulati de firmele din “industriile si serviciile creative”.
Si iata cistigatorii: Cluj-Napoca, Constanta si Timisoara s-au clasat pe primele trei locuri, urmate fiind de Oradea, Pitesti, Tirgu Mures, Miercurea Ciuc, Iasi, Rimnicu Vilcea si Sibiu. Observam de la bun inceput ca Sibiul, capitala culturala europeana in 2007, e foarte aproape de coada clasamentului si ca Miercurea Ciuc, cu o populatie de aproximativ 40.000 de locuitori, a surclasat Iasul. Exista si o precizare importanta: Bucurestiul a fost scos de la bun inceput in afara concursului, din motive lesne de inteles (cam in aceeasi maniera in care cei de la “Academia Catavencu” au exclus-o pe Elena Udrea din clasamentul celor mai frumoase si influente femei politician).
Cum se prezinta fruntasii
Sa nu tragem inca nici o concluzie, ci sa vedem descrierea oraselor fruntase. Cluj-Napoca. Capitolul infrastructura: “infrastructura foarte solida de institutii de spectacol de elita, de rang national (teatre dramatice si muzicale, opera, orchestra simfonica etc.), capacitate ridicata a cinematografelor, fond al bibliotecilor relativ insuficient (mult sub nivelul mediu al primelor 40 de orase ale tarii!) “. Se mai precizeaza ca in orasul fruntas cheltuielile pentru cultura de la bugetul local sint mult sub media pe tara, dar ca activitatile culturale sint foarte dinamice, “gratie afluxului mare de spectatori”, chiar si la “spectacolele elevate” (sic! – n.r.). In plus, “industria creativa a orasului este cea mai profitabila din tara”. Cu medalie de argint, Constanta este considerata a avea cea mai importanta retea de institutii de spectacole si beneficiara a unui mare aflux de turisti in sezonul estival. Efectivele din liceele si scolile de arte si meserii sint… medii. In fine, Timisoara, pe locul al III-lea, beneficiaza de infrastructura “cuprinzatoare”, “pepiniera importanta ca efectiv pentru viitorul activitatilor culturale si numar relativ mare de elevi inscrisi in liceele de arta si in scolile de arta si meserii”.
Majoritatea datelor de mai sus nu mai au nevoie de comentariu, iar limbajul in care a fost redactata sinteza remisa presei nici atit. Putem observa insa ca utilitatea acestui studiu este egala cu zero in conditiile in care demersul nu va fi adus pina in zilele noastre. Pentru ca anii ce au trecut din 2005 au adus schimbari remarcabile, fie si numai tinind cont de criteriile propuse de CSCDC. Spre exemplu, scolile de arte si meserii, in care isi pun autorii speranta ca vor oferi specialisti in domeniul industriilor creative, vor fi desfiintate incepind cu aceasta toamna. Apoi, programul “Capitala Culturala Europeana in 2007” ar clasa cu siguranta Sibiul macar pe o treapta mai sus decit Pitestiul. Chiar si primarul de Iasi, Gheorghe Nichita, a avut probabil o tresarire cind a auzit de studiu si s-a intrebat daca banii din proiectul “Iasi 600” chiar nu au fost contabilizati de nimeni (asta inainte sa vada ca se face referire la perioada 2002-2005). De asemenea, afluxul de turisti din sezonul estival nu cred ca ii aduce prea multi spectatori in prezent Constantei in conditiile in care institutiile de spectacole trag obloanele pe timpul verii. Speram doar ca specialistii de la CSCDC nu s-au referit la spectacolele sustinute la Mamaia, Eforie Sud ori Costinesti de Romica Tociu, Cornel Palade, Catanga si Nicu Paleru. Citez, spre exemplificare, din “Buna ziua Constanta! “: “Constantenii nu merg vara la spectacole, este o concluzie bazata pe experienta anilor, cel putin nu in municipiu. Spectacolele in aer liber din statiuni iau cu succes locul pieselor de teatru, operelor sau operetelor. Nici macar copiii nu merg in vacanta la teatru”.
Ar mai fi de remarcat ca intre criteriile explicite stabilite pentru a clasifica orasele tarii din punct de vedere cultural nu se numara si evenimentele care nu tin de activitatea “infrastructurii” (teatre dramatice, teatre muzicale etc.), ci de operatorii culturali independenti. Pricepeam si noi mai usor daca ni se explica, de exemplu, ca orasul Cluj Napoca s-a clasat pe locul I pentru ca sta bine la infrastructura si ca, in ciuda banilor putini alocati de la bugetul local, aici se desfasoara cel mai important eveniment cinematografic de la noi, respectiv Festivalul International de Film Transilvania, care aduna anual multi turisti din intreaga tara care, de buna seama, cheltuie bani cit stau si aduc prosperitate comunitatii. N-o fi reiesit asta limpede chiar din nici unul dintre cele 50 de “interviuri semi-structurate” realizate? Spune-mi ce-ai intrebat, ca sa-ti spun cine esti!