Tentativa lui Sam Mendes de criticare a conformismului nu se ridica deasupra lui American Beauty, film pe care il scotea pe ecrane in 1999. Revolutionary Road pleaca de la un scenariu osos in care fiecare personaj este un prototip si fiecare moment o borna de trecut. Femeia casnica, bovarica, ale carei incercari de a evada din universul cotidian au alura disperata a agitatiei unui canar in colivie; sotul deja spalat pe creier de societatea al carei robotel a devenit si care isi flateaza ratarea dindu-se cocos pe linga gisculitele din firma; nebunul care graieste adevarul, citeste oamenii dintr-o privire si face pe profetul dindaratul medicatiei; cupluri de conformisti de suburbie, cu expectatii mici si mici meschinarii. Dintr-un scenariu care mai mult verbalizeaza plat nuantele de gindire ale eroilor, Sam Mendes scoate mai putin decit ar fi putut. Si ar fi putut pastra macar prototipurile pentru a face un film asumat stereotip, care sa explodeze din interior. Un film conformist cu buna stiinta. Pretentia de a face drama sensibila, serioasa si pe fata, faultata de scenariu, de estetismul prea cautat si de interpretarile neconvingatoare in context ale actorilor duce la o poveste mai degraba literara, plana decit vie.
Cineastul e atit de preocupat de a face Cinema
Fireste, subiectul ar trebui sa atinga pe toata lumea. Toti sintem vizitati de mai multe sau de mai putine ori in viata de frica ratarii. Primul pas pentru a-ti schimba viata este sa recunosti ca nu-ti doresti viata pe care o ai. E ceea ce face personajul April, interpretat de Kate Winslet, care este motorul filmului pentru ca determina toate miscarile ce vor antrena personajele. Mendes ii preia pe cei doi soti in momentul unei dispute puternice in care nefericirea fiecaruia e scuipata asupra celuilalt. Apoi vine cu flashback-ul, pentru a ne arata, didactic, ce bine le era la inceput. Nu va uza prea mult de flashback, dar si asa, tratarea materialului e destul de laxa si de lipsita de profunzime pentru cineva care a patruns anterior atit de discret si de adinc in lumea trista a celor inregimentati.
Din punct de vedere estetic, cineastul e atit de preocupat de a face Cinema, incit recurge de cite ori poate la imagini emblematice – cum e cea a lui Leonardo DiCaprio inaintind pe peronul garii alaturi de zeci de barbati imbracati la fel si cu serviete in mina. Sau cea a lui April, singerind in tacere peste lumea decolorata din care nu reuseste sa se salveze. Dar aceste imagini nu fac filmul si nu pot aduce originalitate sau cel putin sinceritate si peste momentele in care predomina o viziune confortabila si conformista a povestii.
Nonconformistii/Revolutionary Road, de Sam Mendes.
Cu: Leonardo DiCaprio, Kate Winslet, Michael Shannon, Kathy Bates