
Tema standului a fost „Memorie si viziune”, preluata si de catalog, care se deschide cu o prezentare a lui Mircea Vasilescu, redactorul-sef al „Dilemei Vechi”. De altfel, catalogul standului prezinta peste 120 de aparitii editoriale recente semnate de autori romani si a fost realizat de echipa revistei „Dilemateca”. Titlurile au fost alese de o comisie formata din 12 oameni din redactia revistei „Dilemateca” sau propusi de aceasta: Mircea Vasilescu, Simona Sora, Marius Chivu, Paul Cernat, Adrian Cioroianu, Magdalena Boiangiu, Catalin Avramescu, Vintila Mihailescu, Alexandru Ofrim, Anca Manolescu, Anca Oroveanu si Doina Marian.
Tema generala a deschis alte sase sectiuni: literatura contemporana, jurnale si memorii, istorie si mit, Romania in cuvinte si imagini (cuprinde ghiduri si albume despre Romania si arta romaneasca), traduceri si dictionare si carti de invatat limbi straine. De organizarea standului Romaniei la Frankfurt s-au ocupat Doina Marian din partea AER si arhitectul Razvan Luscov, care a asigurat proiectarea si designul standului.
Ministerul Culturii si Cultelor, Institutul Cultural Roman si Comisariatul pentru Sibiu – Capitala Culturala Europeana 2007 au organizat la standul Romaniei noua evenimente de promovare.
Editura Polirom a pregatit o prezentare a literaturii romane contemporane, sustinuta de un catalog special realizat pentru Tirgul International de la Frankfurt – 11 Books. Contemporary Romanian Prose.
Institutul Cultural Roman a mers la Frankfurt cu programele sale – programul de traducere a unor autori romani in limbi de circulatie internationala si bursele pentru traducatori. Joi, 5 octombrie, a avut loc o masa rotunda despre „virtutile compensatorii ale literaturii regionale – cazul literaturii germane in Banat”, cu participarea Adrianei Babeti, a lui Cornel Ungureanu si a lui Gabriel Cohn. Tot la Frankfurt, Ioan T. Morar si-a lansat editia a doua a romanului Lindenfeld.
Tot joi fusese programata o prezentare a lui Oskar Pastior. Scriitorul si traducatorul de literatura romana in germana a trecut in nefiinta saptamina trecuta la Frankfurt.
„La 17 ani dupa caderea celei mai dure dictaturi din tarile est-europene si dupa o tranzitie complicata, spiritul public din Romania isi construieste o noua identitate europeana. Unul dintre reperele acestei noi identitati este relatia cu istoria recenta: comunismul a lasat urme adinci in tesutul social si in constiintele oamenilor. De aceea, dezbaterea trecutului recent este un fenomen viu in societatea si in cultura romana. Ecouri ale acestei dezbateri se regasesc si in industria editoriala. Apar tot mai multe studii de istorie, sociologie, politologie, antropologie despre perioada comunista. Jurnalele si amintirile din inchisoare ale fostilor detinuti politici au fost primite cu mare interese de cititori. A aparut in ultimii ani o tinara generatie de prozatori care «fictionalizeaza» viata in comunism pornind de la rememorarea propriei copilarii. Acestea sint motivele pentru care tema centrala a standului romanesc este «Memorie si viziune»”. – Mircea Vasilescu in deschiderea catalogului realizat de AER si „Dilemateca” pentru standul romanesc de la Frankfurt.
„Este cel mai mare tirg de carte, iar editorii romani, la fel ca alti editori din lume, cind isi fac bugetul pe un an, trec Frankfurt-ul in primul rind, pentru ca aici ai ocazia sa-i intilnesti pe toti cei cu care lucrezi in decursul anului. Daca reusesti sa te organizezi sa vii la Frankfurt, iti poti rezolva contactele pe un an de zile. Cine are mai multi bani disponibili, se duce si la Paris, si la Bologna etc. Frankfurt-ul este insa primul pe lista pentru ca ii aduna pe toti”. – Ioana Gruenwald, Centrul de Carte German de la Bucuresti.
„Spre deosebire de anul trecut, este un stand tematic. Trebuie sa spun ca aceasta structurare, conceptia standului, a stirnit unele nemultumiri din partea unor editori care ar fi vrut sa-si aiba standul individualizat si in sensul asta am discutat cu reprezentantii Ministerului Culturii care sint aici sa marim suprafata standului Romaniei, astfel incit un numar mult mai mare de editori sa poata avea module individualizate. Anul acesta standul a avut 96 de metri patrati, la fel ca anul trecut, numai ca, spre deosebire de anul trecut, cind au fost prezenti 30 si ceva de editori in stand, anul acesta mai multi editori au vrut sa fie prezenti. Deci singura solutie a fost cea a unui stand tematic pentru a putea satisface cererile care, uitati, sint crescinde ale editorilor romani de a fi prezenti la Frankfurt. Am avea nevoie de cel putin dublul spatiului.” – Doina Marian, director executiv al Asociatiei Editorilor din Romania la Radio Romania Actualitati.