Venise insotit de directorul companiei grecesti Odeon Cineplex, care a produs si care distribuie filmul. In timp ce jurnalistii (mai putini decit te-ai fi asteptat) puneau intrebari, in hol se aduceau platourile si un miros tot mai enervant de placut de mincare buna se infasura pe picioarele oamenilor – ca un abur al Edenului. Paradisul care e mereu in alta parte.
Metafore sint cu duiumul in aceasta Odisee care il arunca pe Elias pe tarmul unei tari neprecizate, intr-un complex turistic de cinci stele cu un director dotat cu ciine lup si preferinte erotice agresive, cu nemtoaice bovarice si nesatisfacute, cu lume pestrita si plictisita, dar animata de perspectiva organizarii unor patrule pentru prinderea, de amuzament, a emigrantilor.
“Pentru mine exista, da, o dimensiune politica in film dar, fata de filmele mele precedente, abordarea e acum diferita. In ultimii ani s-au facut mai multe filme despre problematica imigrantilor, dar de fiecare data cind tratezi aceasta problema la modul dramatic, creezi o stare negativa, impotriva imigrantilor. (…) Eu am vrut sa arat ca imigrantii sint oameni de care lumea are nevoie. (…) Cind oamenii ii trateaza ca indivizi, se poate trai foarte usor cu ei. Bine, unii dintre ei pot face si lucruri rele. Dar pe mine m-a interesat si sa arat singuratatea lor, faptul ca sint uneori slabi, ca sint pusi sa faca lucruri degradante, dar ca accepta injosiri si de natura sexuala pentru ca au nevoie sa fie acceptati”, le-a spus Costa-Gavras jurnalistilor romani.
Costa-Gavras, incintat de filmele noii generatii de regizori romani
In film, odiseea il aduce pe Elias (“Alias?”, tot e intrebat) mai mereu in preajma unor oameni care ii fac avansuri erotice (indiferent de sex) si care il trag pe sfoara, il fura de bani si de haine, il fugaresc. Nationalitatea acestor personaje pasagere e de putine ori clara. Elias insusi e un fel de Charlot sedus de un magician care, oricum, folosindu-l drept asistent in reprezentatia de la complexul turistic, l-a facut sa intre in toaleta mortii (numar de magie a carui metafora nici nu mai e metafora). Cu putine exceptii, vesticii din paradisul in care Elias viseaza sa se scalde sint si ei ca decupati dupa personajele negative din filmele lui Chaplin. Magicul amestecat in doze mari in realitate are nevoie de mult mai mult decit de implicare emotionala gratie unei biografii cu elemente similare. Fireste ca magicianul, atunci cind e gasit, ii da peste nas eroului care se vede nevoit sa-si descopere propriile rezerve de magie, dar onirismul nu cade in picioare oriunde si oricum. Vezi exemplul negativ din La Vita e bella, dar si exemplul pozitiv din Train de vie.
Insa, dupa cum si filmul lui Roberto Benigni a avut fanii lui, si Paradis in Vest probabil ca ii va avea pe ai sai. Deja, dupa vizionarea de presa de la Bucuresti, existau critici carora le placuse filmul. Valerian Sava l-a pus chiar alaturi de filmele tinerilor regizori romani, pentru “naturaletea, realismul si umorul” lui!
Cind, la conferinta de presa, a venit rindul, asa cum spune Alexandra Olivotto de la “Cotidianul”, “intrebarilor nationale”, Costa-Gavras s-a aratat incintat de filmele noii generatii de regizori romani. Despre 4 luni, 3 saptamini si 2 zile a spus ca este “extraordinar”, despre cinematografia romana ca “is back”, dar a punctat asupra faptului ca, daca nu e sustinuta de stat, nu va avea sanse sa se dezvolte.
Salutat de actori romani
Costa-Gavras a realizat in urma cu opt ani, in Romania, filmul Amen, ocazie cu care a cunoscut multi membri ai comunitatii cinematografice locale. “Am intilnit aici oameni deosebiti, dar mai ales actori extraordinari”, a spus Costa-Gavras, pe care au venit sa-l salute la conferinta de presa actori cu care lucrase la Amen: Ion Caramitru, Horatiu Malaele, Dorina Chiriac (care aflase de la repetitiile cu Horatiu Malaele, de la Teatrul de Comedie, ca regizorul grec e la Bucuresti). Au venit si Andrei Boncea (ca reprezentant al MediaPro-ului, partener la productia lui Amen, dar si ca interpret in film), dar si Anca Pandrea si Iurie Darie.