Descoperirea intregului libret inchide un cerc, fiindca in 2006, in arhivele compozitorului fusese gasita schita primului act al operei, asa cum o compusese la pian Sostakovici. Biografii compozitorului erau la curent cu intentia lui de a compune o noua opera satirica, dupa succesul celei dintii, dupa Nasul lui Gogol. Dar informatiile erau incomplete si se stia doar ca opera a fost abandonata fara explicatii.
Ceea ce s-a aflat acum este ca libretul operei, cu forma de fabula futurista si cu numele provizoriu de Orango (Urangutanul) a fost conceput de scriitorul Alexei Tolstoi si de ziaristul Alexandr Starhakov. S-a mai precizat ca Sostakovici a compus in versiunea pentru pian muzica primului act al operei, inainte ca proiectul sa fie abandonat. Alexei Tolstoi, supranumit contele rosu, este cunoscut pentru scrierile sale de science-fiction. Initial o personalitate opusa bolsevismului, refugiat in Germania si apoi in Franta, scriitorul s-a intors in 1923 in Rusia si avea sa se converteasca treptat la stalinism.
Orango urma sa fie o fiinta biomorfa, produsul cel mai avansat al stiintei sovietice, jumatate om, jumatate maimuta. In primul act al operei, Orango este aratat publicului sovietic care isi manifesta admiratia fata de creatia stiintifica a Moscovei in timp ce personajul stirneste stupefactie printre occidentali. Orango este o fiinta ce se impune in societate, ca un ziarist influent si un orator de mare talent, chiar daca discursurile lui sint intrerupte din timp in timp de strigate primitive. Opera era gindita in trei acte, in final Orango urmind sa devina, se pare, nici mai mult nici mai putin decit secretar general al Partidului Comunist.
Afrontul adus lui Stalin ar fi depasit orice inchipuire, intr-un moment in care ideologii sovietici isi dadeau silinta sa impuna dominatia partidului in diversele sfere ale artei, iar la orizont se intrevedeau marile epurari din a doua jumatate a deceniului al treilea. Nu este de loc de mirare ca Sostakovici si partenerii sai au pus capat brusc proiectului, fara sa-l faca public, desi opera, se spune, fusese initial o comanda a Teatrului Bolsoi. Potrivit arhivistei Olga Digonskaia, care a descoperit urmele manuscrise ale operei, abandonarea proiectului s-a facut in conditiile in care geneticianul devenit obiect al sarcasmului autorilor a fost arestat de autoritatile staliniste. Pe prima pagina a schitelor sale, Sostakovici a scris cu mina sa cuvintul “pamflet”.
Potrivit lui Christophe Huss, muzicologul francez care a transmis stirea despre opera inedita in presa occidentala, muzica din Orango s-ar regasi – actul 1 ar contine 45 de minute de muzica – in lucrarile strict contemporane ale lui Sostakovici, in uvertura la Bulonul si in muzica de scena la Hamlet. Un episod inedit in complicata istorie a relatiei dintre Sostakovici si stalinism si care i-a scapat pina si muzicologului Solomon Volkov, autorul unei pasionante carti, Sostakovic si Stalin.
In prezent, un compozitor american, Gerard McBurney, consilier artistic al Orchestrei din Chicago, si-a propus sa orchestreze primul act al operei, a carei premiera ar putea avea loc in Statele Unite.