Coborind din pat am fost cuprins de un vertij ca o tornada, ca daca nu ma prindeam repede de spatarul scaunului nu stiu ce m-as fi facut. Tot de spatar m-am tinut si cind am borit pe hainele de lucru.
Al naibii ghinion, iar trebuia sa le schimb cu altele curate si sa-mi pierd mirosul masculin dat de sudoare si subsol. Am dat tot ce aveam mai bun in mine, m-am sters la bot si aproape instantaneu m-am luat cu miinile de cap. Doamne, ce durere, parca imi dadea cineva gauri cu tirnacopul. Ce boala, ce blestem ma atinsese in halul asta? Oare e raceala? Oare e mai grav? Daca mor?
Era sa uit, ma durea toata carnea de pe mine. Cum incercam sa ma intind sau sa fac un pas, parca ma taia, cu tot cu os. An trecut in revista intreaga lista de simptome a pacientului eu: ma dureau capul, ochii, nu suportam lumina, greturi, ameteli… am hepatita! Repede la oglinda, sa-mi vad albul ochilor. Alb. Cu multe vase de singe dilatate. Adica rosu, dar nu galben. Deci e altceva. Toxiinfectie alimentara. Dar nu aveam bube pe burta.
Aoleu, gata, stiu, am gripa. A stranutat ieri chinezul ala in tramvai. Tin minte cum i s-a schimonosit fata, ziceai ca era Brusli cu un sut in moale. Da, cu siguranta e gripa. Chinezeasca. Trece cu supozitoare si ceai de coada calului. Uf, tre sa sun la serviciu sa anunt ca am cazut pentru patrie. Dumnezeule! Dar daca…
Daca am luat gripa porcina?! Toate televiziunile vorbesc. E peste tot si e mortala. Tocmai eu, asa de tinar? Am dat buzna in bucatarie. Mirosea a cafea espresso, specialitatea soacra-mii. Mama soacra, zic eu, cheama repede ambulanta, sa nu va molipsesc pe toti! Mi-am pus repede un stergar la gura.
Ce ai tu, baiete, nu e molipsitor. E genetic. As’noapte la trei te-am vazut cazut in fata blocului si am coborit sa te iau. Puteai a rachiu si a pisat, ca de obicei. La ce dracu’ s-o fi gindit fata mea…