Trebuie deci sa cautam raspuns in altceva, si anume in stilul nostru culinar. Sintem cei care maninca euri, carnuri crescute la bec, bem carbogazoase care contin tot sistemul lui Mendeleev si mincam cipsuri.
Sint factori care au destula forta nociva incit sa ne inhibe sistemul imunitar si sa devenim bureti absorbanti de virusi, microbi, bacterii si alte cacaturi mai mici de un micron. A venit momentul revolutiei din bucatarie. Spre exemplu, daca vrei sa faci o tochitura de porc, primul impuls e sa te izbesti in raionul de carne de la hipermarket, sa iei o halca de porc de Argentina si s-o arunci in cuptor cu doua kile de ulei. Dar nu te intrebi daca nu cumva porcul ala a mincat ziare stropite cu steroizi. Trebuie asadar sa cunoastem originea animalului din care muscam.
Se cumpara o scroafa de vreo sase luni, de la munte. Timp de inca doua luni ii dai ceai Cozac pentru detoxifiere, ca sa fii sigur ca nu are chimicale. Cind intra in calduri, o duci in padure si o legi de un stejar, ca sa o gaseasca cel mai pieptos mistret, singurul in masura sa fie tatal viitoarei tale cine. Scroafa astfel calarita o duci acasa si pina la fatare nu-i dai nici macar algocalmin. Daca raceste, ii dai Cozac raceala si gripa si, eventual, ii faci o frectie cu otet de casa.
Primii pui ii matrasesti la nastere, intrucit au stat prea aproape de gaura si sigur au asimilat poluarea din aer. Il pastrezi numai pe ultimul, pe care il muti cu tot cu ma-sa intr-o camera sterila ca a lui Maical Geacsan. Acolo va creste sanatos si fericit pina la ziua ta. Pentru ca nu vad alta ocazie mai buna pentru a savura aceasta mostra de ecologie pura. Scoti scroafa si umpli camera cu paie uscate aduse de pe cele mai inalte culmi montane si-i dai foc, pentru exact doua ceasuri, sa se patrunda bine.
Nu uita de mujdei, are antioxidanti.