Primul element al instalatiei este o falsa carte de identitate care contine, ironic, datele de recunoastere ale primului ministru al Romaniei, Emil Boc. Cartea de identitate contine, dincolo de datele standard, noi informatii – inaltimea, caracterizarea ochilor: “caprui, sinceri, siguri” si grupa sanguina (A1). Accentul in intreaga instalatie e pus pe notiunea ochiului si pe practica scanarii retinale. Prezenta ochiului functioneaza ca o metafora: el este organul de recunoastere, un organ prin care recunosti realitatea si prin care vei fi recunoscut drept un individ real, cu o identitate sigura. Critica se indreapta si asupra riscurilor pe care le presupune scanarea retinala, riscuri care sint minimizate in discursul public al autoritatii. Pentru ca o recunoastere sa fie “highly accurate”, ochiul este punctul de referinta. Chiar daca majoritatea nu considera aceasta practica periculoasa, exista o minoritate care denunta riscul abuzului de autoritate in egala masura cu riscul medical pe care il aduce aceasta scanare a identitatii.
“Colectia” datelor personale este continuata in a doua incapere, in care stau fata in fata un panou compus din leduri luminoase rosii si o serie de ochi de vita pusi in formol. Senzatia este una a unui laborator din viitor (sau din prezent, cine stie!?) in care bio-informatia va fi tratata, traficata si multiplicata dupa un anumit algoritm al controlului. Seria ochilor de vita functioneaza ca metoda a inregimentarii si uniformizarii, diferentele fiind depasite – turma este verificata, identificata si inevitabil controlata. Instalatia se incheie cu o parte new media, in care corpurile subjugate deja de bioputerea politica, care stabileste cine esti, cum esti si pina cind esti, asced spre Ochiul final: ochiul masonic de pe bancnota de 1$. Sistemul de control este unul nascut printr-o tranzactie economica: o parte, minoritara, ofera mecanismele, o alta parte, majoritara, corpul.
Subjugarea corpurilor prin tehnicile de biocontrol este o forma moderna de sclavism: indivizii pierd controlul asupra propriului corp, proprietatea fundamentala, inalienabila, a fiecaruia. Biocontrolul se exercita asupra grupurilor ca o activitate de dominare, securitatea poate fi doar un pretext. Prin colectarea datelor toti intram intr-o noua perioada de organizare sociala, in care doar grupurile si bazele de date dau imaginea lumii. Nici un individ nu va fi in afara sistemului nascut din etatism maximal si interese economice. Poate ca scenariul apocaliptic si anti-modern expus de artistii ieseni la Centrul Cultural Francez nu se va intimpla. Si poate ca nu se va intimpla tocmai pentru ca aceste reactii critice vor fi luate in serios de catre indivizii care isi pierd treptat autonomia. Oare ochii sinceri si siguri ai primului ministru vor vedea ce trebuie vazut?