Copilul, din pragul usii, ii spune: „Va cadea!“. Oala, desi era asezata chiar in mijlocul mesei, incepe brusc sa se miste catre margine, iar apoi se zdrobeste de podea. In acest moment intervine naratorul, spunind: „Ursula povesti alarmata acest episod sotului ei, acesta insa il interpreta ca pe un fenomen cu totul firesc“. In aceasta informatie metanarativa se poate observa tot fundamentul teoretic si creativ al fictiunii real-miraculoase, in care fenomenele extraordinare sint interpretate ca fenomene naturale.
Descoperim acelasi procedeu in povestirea lui Florin Manolescu, Mentalistii, care da si titlul volumului aparut anul acesta la Editura Cartea Romaneasca. In mijlocul razboiului, in timp ce la doar citeva sute de kilometri oamenii mureau pe front, un circ hipnotizeaza parca intreg Bucurestiul: „spectatorii incremenisera de uimire“, „spectatorii amutisera din nou“. Intimplari extraordinare, percepute ca fapte obisnuite, au loc in fiecare zi sub cupola Circului: „un magician din Amsterdam introdusese intr-un ghiveci cu pamint un bulb pintecos din care in mai putin de cinci minute crescuse si inflorise o lalea rosie, un chinez sparsese zece pahare de dimensiuni si grosimi diferite, uitindu-se incruntat la ele, de la o distanta de peste doi metri…“.
Iesirea de la circ coincide cu intrarea in realitate
Micul Felix Papudof, elev de gimnaziu, intra in vacanta de vara cu o singura dorinta: un bilet la Circul Krateyl, un lucru de altfel – ne spune naratorul – „cit se poate de obisnuit“. Desi mamei intimplarile cu mentalisti i se par cel putin dubioase, Felix primeste totusi acceptul de a merge la circ. Il descoperim putin mai tirziu in primele rinduri, uluit de ceea ce vedea: mentalistii finalisti, Farid si Hunding von Goysern, impreuna cu clovnul Ceacanica vorbesc cu animalele si se ridica in zbor de la pamint. Descrierea levitatiei seamana izbitor cu episodul spargerii vasului din romanul Un veac de singuratate: „Apoi, clovnul Tonino aduse din culise un fel de patura sau de cuvertura de pat facuta sul, pe care o desfasura cu grija deasupra capului lui Ceacanica… Tonino incepu sa-si miste caraghios bratele de jos in sus, ca si cum ar fi vrut… sa-si ia zborul. Si intr-adevar… incepu sa se inalte putin cite putin… pina la aproximativ doi metri deasupra pamintului… Nu mai incapea nici o indoiala! Ceacanica zbura! Iar publicul avea din nou ocazia sa se convinga ca imposibilul a devenit realitate“.
Mai mult decit oricind, in razboi, oamenii au nevoie de miracole. Circul le satisface aceasta foame de intimplari extraordinare si finaluri fericite. Ceea ce la inceput nu pare decit o iluzie, sfirseste prin a deveni realitate. Sub cupola circului se patrunde intr-o alta lume, in care totul este posibil si unde orice dorinta poate fi indeplinita. Iesirea de la circ coincide cu intrarea in realitate, semnalata de zgomotul sirenelor care anunta un posibil nou atac aerian.
Regasim in volumul lui Florin Manolescu si influenta lui Mateiu Caragiale: mentalistii lui Florin Manolescu seamana foarte mult cu unele personaje cunoscute din Craii de Curtea-Veche. Exista un realism magic autohton, balcanic, in fiecare din cele „alte noua povestiri incredibile“. Noua povestiri care ne arata ca „realitatea nu se sfirseste la pretul rosiilor din piata“.
Florin Manolescu, Mentalistii,
colectia „Proza“, Editura Cartea Romaneasca,
2009, 21.95 lei